Teoretic, poti crea o gaura neagra incepand de la 22 de micrograme, dar se va evapora repede. Pentru gauri negre stabile si durabile, masa trebuie sa fie foarte mare.

Nu are importanţă cum priveşti lucrurile: că fotonii au o masă de mişcare (link1, link2) sau că un corp ceresc curbează spaţiul. Cert e că lumina este deviată şi ea de gravitaţia stelelor şi a planetelor pe lângă care trece. Iar în jurul unei găuri negre, care are o gravitaţie imensă, curbura traiectoriei este atât de mare încât lumina nu mai scapă. Acum, că fotonii sunt atraşi efectiv prin intermediul forţei gravitaţionale sau că urmează o anumită pâlnie în spaţiu sunt două moduri diferite de a spune acelaşi lucru. În fond, noi cum suntem atraşi la sol aici, pe Pământ? Printr-o curbură a spaţiului sau printr-o forţă? Puţin importă. (Modelul cu curbura spaţio-temporală e mai uşor de înţeles, oarecum, altfel rămâne să elucid[m misterul forţei de gravitaţie, în ce rezidă ea şi pe baza căror principii sau linii de forţă se manifestă şi propagă).

Revenind la formula atracţiei gravitaţionale dintre A şi B: produsul maselor lui A şi B supra pătratul distanţei dintre centrele lor de greutate. Aşadar, cu cât masa unui corp creşte, cu atât ele se vor atrage mai tare. Cu cât vor fi mai depărtate unul de celălalt, cu atât se vor atrage mai puţin. Sau, dacă vrei, cu cât masa lui A va fi mai mare, cu atât curbura spaţio-temporală din jurul lui va fi mai pronunţată, şi cu cât te îndepărtezi de A, cu atât timpul şi spaţiul îşi revin la normal. Deci este evident că-i o funcţie de două lucruri (masă şi distanţă), nu doar de masă. De aceea nu cădem pe Soare, de exemplu, care-i mult mai masiv ca Pământul. Pentru că e şi mult mai îndepărtat.

Aşa că da, dacă reuşeşti să comprimi un obiect astfel încât să-l faci aproape punctiform (raportat la masa lui), obţii o gaură neagră. Cât de mult trebuie să-l comprimi? Răspunsul este dat de raza Schwarzschild. Care am zis, în cazul Pământului este cam de o alună. În cazul muntelui Everest, probabil cam de un nanometru. Electronul nu poate fi o gaură neagră pentru că, deşi spaţiul ocupat de el e infinitezimal (deci te poţi apropia foarte mult de centrul lui de greutate), şi masa este proporţional mai mică. El nu este dens. A lipi doi electroni şi a te aştepta la efecte de găuri negre e ca şi cum ai lipi două planete cu aceeaşi speranţă. Dar ai putea obţine o micro-micro-micro-gaură neagră şi dintr-un electron, dacă l-ai comprima suficient (până la raza lui Schwarzschild). 🙂

https://www.youtube.com/watch?v=OGn_w-3pjMc