Poate am mai pomenit printre rânduri că ținem un oarece regim, Mihai mai mult decât mine, că el nici măcar pâine nu mai mănâncă. Ei bine, eforturile noastre de a ne împuțina au dat roade și sperăm să continue astfel. Concret, din noiembrie și până acum, Mihai a slăbit 13 kilograme, eu doar 6. Diferența dintre noi stă în consumul de carbohidrați – el a renunțat la pâine, orez, cartofi, inclusiv la zahăr, pe care l-a înlocuit cu stevie, cât să-și îndulcească cafeaua de toate zilele. Eu mai mănânc și pâine (în solidaritate cu pitica și vulturul), mai îmi pun și orez la garnitură, mai un cartof fiert, plus zahăr în cafea (două lingurițe la o cană, două căni pe zi). Mănânc ce mănâncă și el în rest, respectiv ce gătesc cu dedicație. Și ce mâncăm?
Varză într-o veselie: varză călită, ciorbă de varză, salată de varză verde, salată de varză murată, salată de varză roșie, salată de salată. 🙂
Verdețuri cu duiumul – fasole verde luată de la congelate, conopidă și tulpini de țelină pe post de pâine, țelină rădăcină, castraveți, dovlecei, vinete, ardei, ciuperci etc. Cum ziceam, pâinea lui Mihai e conopida crudă și tulpina de țelină. Iar la garnituri, jonglez cu felii de dovlecel ținute 2-3 minute pe tigaia grill, cu ciuperci înăbușite, cu spanac și alte variante de verdețuri opărite puțin și sărate.
Mâncăm multe supe și ciorbe. Combinații de n luate câte k. Exceptând ciorba de burtă și cea de fasole cu ciolan, majoritatea au puține calorii. Puține are și ciorba de perișoare, ciorba de văcuță, ciorba de varză, ciorba de pasăre, ciorba de legume.
M-am învățat să fac și tocănițele fără a căli înainte ceapa în ulei – pun toate ingredientele în cratiță, adaug după gust sare, piper, cimbru, dafin, boia sau altele, acopăr cu apă și las să fiarbă vreo trei ore, la foc mic mâncarea. Exact cum am învățat de la Adi Hădean să fac această tocăniță de vițel.
Fripturile le fac la cuptor, fără adaos de grăsime. Dacă mai pun și niște legume pe lângă și acopăr tava cu folie de aluminiu, își lasă toate zeamă suficientă cât să rezulte o friptură gustoasă. La fel și în cazul peștelui.
La capitolul deserturi, mâncăm într-o veselie grefe și mere. Dacă a fost o ocazie mai deosebită și am vrut să pregătesc un desert de regim, am făcut mere umplute la cuptor. Fără strop de zahăr. Exemplu: am decojit mere, le-am făcut gaură în mijloc și le-am umplut cu nuci, stafide și un vârf de cuțit de scorțișoară, apoi le-am dat la cuptor pentru vreo 40 de minute. E o variantă simplificată a tortului cu mere pe care m-a învățat Delfinașul să-l fac, lipsește caramelul, blatul dimprejur, zahărul și fărâma de unt. Eh, oftez, dar în lipsă de orice altceva, chiar și merele astea sunt o bucurie.
La micul dejun, Mihai, care altădată stingea două ochiuri cu bacon lângă, pâine prăjită și unt, mănâncă vreo două linguri de cottage cheese (brânză proaspătă de vaci, zămăchișe cum i se mai zice), înfulecă niște tulpini de țelină, un bulgăraș de conopidă, poate niște ton din conservă (Rio Mare e cel mai bun). Sau poate un ou fiert.
Ideea e să nu depășim 1000 de calorii pe zi. Pentru asta, Mihai și-a instalat o aplicație pe telefon, care îi contabilizează caloriile zilnice – introduce mâncarea, gramajul. O aplicație care uneori mă scoate din sărite, când îl văd că îi ia 5 minute să mănânce și alte 15 să introducă datele pe telefon. Daaar, cum ziceam mai sus, regimul ăsta dă roade – 13 kilograme din noiembrie până acum, e ceva! În trei luni.
101 Comments
Cudi, singurul mod în care poți slăbi e să lași 50% din porție în farfurie. Nici nu te scoli flămând de la masă, nici nu râgâi cu nesaț, de sătul ce ești. Cu timpul, creierul învață că aia e porția -- jumătatea -- și stomacul se va supune șefului său.
Pâinea nu trebuie rasă din alimentație. O felie, două, pe zi.
Desertul… nu există desert. Dacă ai chef de desert, sari peste masă și o înlocuiești cu desertul. Fie el din fructe.
Nu-s nutriționist, dar am observat că toate prietenele mele care mănâncă „fără pâine”, golesc un castron de salată (ton, ciuperci, măsline, verdețuri…), dar dacă ciugulesc și o juma de felie de pâine au capacitatea de-a se opri la un sfert de castron. Și se simt mai sătule.
Ei, cred că nu te superi că mi-am permis o opinie de observator. 🙂
De fapt, mai există un alt mod de a slăbi, respectiv să-ți miști curul de pe scaun afară. Adică să fii activ, să faci ture de stadion, să spargi lemne, să arzi cumva caloriile ălea asimilate din hrană.
Și apoi, contează ora la care mănânci. Dimineața e mai indicat, seara, înainte de culcare, mai puțin, că somnul nu-i activitate fizică și ce mănânci înainte se va depune.
Am auzit de japonezi practicanți se sumo care mănâncă o singură dată pe zi, chiar înainte de culcare. Bine, ei fac asta intenționat.
Aldus, exercițiul fizic e pentru tonusul general. Pentru slăbit e dimpotrivă, îngrașă. La finalul lui ți-e foame, ți-e sete, simți nevoia de dulce.
Păi și nu mănânci dulce la final. Problem?
Eu nu mă refer la o alergare de viteză de o juma de oră, ci la o viață activă, în locul uneia sedentare. Bre, e ca la o bancă: ca să ai mai puțin bani în cont, trebuie fie să faci depuneri mai mici (să mănânci mai puțin), fie să cheltuiești mai mult (să fii activ). E chiar simplu.
Am o soră, n-o știi tu, care arăta ca un butoi înainte, iar acum, de când și-a găsit un job care o pune la lucru, am ajuns să-i spun să mănânce, că mă sperie! Și câte regimuri și diete n-a ținut înainte!
Sunt de fapt 3 lucruri care contează în ecuația grăsimii:
-- cât, ce, cum și când mănânci;
-- ce stil de viață ai (activ, sedentar);
-- ce metabolism ai.
Cel puțin pe primele două le poți controla în mod direct și relativ simplu.
Aldus, e adevărat că efortul fizic te slăbește, mai ales dacă se întâmplă în aer liber. Excepția este culturismul -- la sală nu slăbești.
Mă refeream la a nu fi sedentar.
Renata, am slăbit cu Montignac, am slăbit cu număratul caloriilor, așa că metoda ta este cel puțin a treia care funcționează. Am mai slăbit foarte mult când am făcut foarte mult efort fizic -- mâncam 4-5000 de calorii și slăbeam, deci patru metode.
Până la urmă, slăbitul este o ecuație simplă:
[calorii mâncate] -- [calorii consumate în lucru mecanic sau în căldură] = [calorii ce se depun ca grăsime]
Ca să slăbești, sunt doar două metode: ori arzi mai mult decât mănânci, ori mănânci mai puțin decât arzi -- și sunt multe moduri de a urma fiecare din cele două metode. Trebuie doar atenție și un pic de voință.
Bine că și tu, și Aldus dați sfaturi despre slăbit. Voi, ăștia fără kg în plus. Păi, e corect?
https://www.youtube.com/watch?v=Pr0g1Qt59MQ
eh, crezi tu: https://opozitie.eu/2018/o-curea-buclucasa/
Renata, zic sincer, mă fâstâcesc. După povestea cu castanul, după rahatul ăla cu gospodina ratată vs doamna de bibliotecă și felul în care ai aprobat, pasiv, mitocănia lui, cu intervenții gen “fin. umor fin”, însă n-ai zis un pâs în apărarea mea, am rămas nedumerită în ceea ce te privește. Nu ți-am mai zis nimic, am zis să las timpul să treacă, să se limpezească apele, dar dacă ți-aș fi zis atunci ceva, crede-mă, n-ar fi fost de bine.
Am lăsat timpul să treacă, s-au limpezit apele și am rămas cu nodul în gât. De aia te întreb acum, împărtășești părerea castanului despre mine?
Cudi, sinceră să fiu, după ce am râs la „mic, negru și cu mâna la pulă”, am realizat că voi doi dețineți, unul despre altul, date pe care noi, ceilalți, nu le avem. Or fi observat și ceilalți chestia asta, că n-a sărit nimeni în apărarea vreunuia dintre voi, nu doar eu. 🙂 Și pe urmă, nu pari genul care să aibă nevoie de apărător.
Mi-ai fi zis lucruri care n-ar fi fost de bine doar fiindcă nu m-am băgat?!
Întrebarea din final e inutilă, din moment ce iată-ne discutând la tine pe blog.
p.s.: Și eu am rămas surprinsă că îți place nostrastella . 🙂
Uite cum sunt eu: dacă scrie unul un articol în care spune -- în prima parte -- că, vai, ce minunată e Cudi, ce deșteaptă și rafinată e Cudi, iar în a doua parte -- ce aiurea, blazată și incultă e Renata, eu, Cudi, n-aș putea să nu îi spun autorului -- măi, căcatule, ce faci tu aici, mai bine tăceai dracu cu laudele decât să te folosești de ele bla bla.
La fel, dacă nu i-aș zice nimic acolo, ci i-aș comenta la un alt articol a doua zi, n-aș putea veni cu chestii gen ce umor fin ai, cutărică.
Deci, din unghiul meu nu pot spune că nu te-ai băgat.
Date nu dețin despre sinistrul domn, nici el despre mine, evoluția interacțiunilor noastre a fost publică, a început cu aluziile la adresa lui Iosif, în sprijinul cărora am cerut dovezi.
Am pus întrebarea pentru că, dacă așa simt, mai bine zic decât să fiu ipocrită.
Cu Nostrastella -- am citit câteva comentarii de-ale ei, care nu aveau absolut nici o legătură cu tine, și aveau de toate -- și inteligență, și umor, și cultură.
Renata, eu am banat-o pe Nostrastella că te-a jignit, dar tu, Renata, i-ai comentat pozitiv și l-ai încurajat pe Castan când m-a jignit pe mine.
Acum, că ți-am zis ce-aveam în cap, consider că suntem aproape chit. Nu port resentimente. Și sper să nu te superi pe mine că-ți spun astea pe șleau. Aș fi ipocrită să mă prefac că nu s-a întâmplat nimic.
Doamna de bibliotecă, știu că n-o să-i trageți palmele binemeritate castanului, dar, recunosc, ne-ar face chit…
Cudi, chiar nu sunt doamnă de bibliotecă! Doamnele de bibliotecă citesc ce trebuie, nu ce le place.
Evident, n-o să-i trag palme Castanului fiindcă între voi există o antipatie cel puțin ciudată -- vă loviți prin ricoșeu, vă aruncați în față chestii care se pot spune public, dar, în subtext, acuzele sunt altele (să-i spui unui bărbat cu care ai schimbat 3 mailuri că e mic, negru și cu mâna la pulă… asta presupune că știi despre el detalii intime, nu?). Ce știu eu?! Poate ți-a făcut avansuri în particular. Poate e un obsedat sexual în particular care joacă rolul romanticului pe blog. Poate că s-a stropșit la tine fiindcă l-ai refuzat. Poate, dimpotrivă, tu i-ai făcut avansuri și te-a refuzat. Poate că sintagma „cu mâna la pulă” e un eufemism (?!) pentru „labagiule!” Cudi, așa se vede din afară! Că aveți un meci unu-la-unu, că vă împungeți cu chestii exprimabile, fiindcă nu puteți s-o faceți cu alea de nepovestit. Cudi, sunt simple supoziții pe care le-ar face orice gură-cască nou venit la disputa voastră. Nu vreau să insinuez nimic și nu vreau să te simți jignită. Dacă e nevoie, repet: discuția e pur teoretică.
Dar nu aș fi putut să-i citesc următorul text, care mi-a plăcut -- Stalin să-l fi scris, și tot mi-ar fi plăcut -- și să-i trag niște palme pentru reacția lui față de tine în subsolul textului anterior.
Deci, nu putem fi chit cu totul. Îmi pare rău!
Dacă nu poate fi depășit momentul, te înțeleg și mă voi limita la a citi blogul tău. Precum și toate discuțiile interesante care se nasc pe el.
p.s.: poate că avem percepții diferite asupra subtextelor. În sensul că eu citesc și ce n-a vrut să-mi spună cineva, nu doar ce, aparent, mi-a spus. Uite, când Iosif zice că sunteți „o familie de mamifere superioare SUPERBĂ” , tu citești majusculele din SUPERBĂ, și ai pune plăcuță pe ușa casei tale cu citatul respectiv, în vreme ce eu citesc oribila jignire din primele patru cuvinte și-mi vine să-i sting lumina zâmbetului parșiv cu un pumn în gură, în calitatea mea de mamifer inferior, brusc înfuriat.
Cudi, mingea e la tine! 🙂
Nu, Renata, nu citesc majusculele din SUPERBA, eu am râs la gluma din primele patru cuvinte, cea pe care tu o percepi drept jignire.
Renata, de aia îți vorbesc sincer, ca să fie depășit momentul. Și nu la modul ipocrit.
Nu, dacă îi spun unuia că e mic, negru și cu mâna la pulă nu înseamnă că știu despre el detalii intime, înseamnă că, atunci când mă enervez, nu mă sfiesc să spun un sincer “sugi pula” sau derivate. Aia mi-a trecut prin cap, aia simt, aia zic. Repet, nu există dedesubturi, detalii intime și alte căcaturi. Nu trebuie să fii Freud ca să-ți dai seama ce jigodie e omul ăsta. Cine are ochi, vede, cine nu, nu sau nu vrea. Înțeleg că tu nu vrei, dar de înțeles, înțelegi. E ok. Nu contează. Nu e supărare mare. E puțină, trece cu timpul.
Sănătate, Renata.
Și nu te supăra pe mine, când mă zgândăre ceva, spun. Și chiar dacă zilele astea te-am considerat ipocrită, chiar dacă o să te consider astfel și în viitor, probabil, știu că nimeni nu-i perfect, știu că e vai și amar când mă uit în oglindă.
Cudi, e în regulă. Dacă aș fi/aș fi fost ipocrită, probabil că azi nici n-aș fi avut blog, nici n-aș fi știut că tu ai blog și că exiști, fiindcă aș fi fost extrem de ocupată cu succesul meu în viață. De-aia o iau ca pe un compliment.
Nu te contrazic. Poate că tipul e o jigodie, ca om. Un frustrat cu mantie. Un ticălos. Unul care calcă peste cadavre. În real. Dar realul meu nu se va intersecta niciodată cu realul lui. Aici suntem în virtual. În virtual omul scrie bine.
Mircea Dinescu e o jigodie în real. Nu știe nimeni dacă e omul serviciilor sau victima lor. Undeva, cândva, a supt kilometri de pulă ca să devină un victorios al revoluției, un boiernaș boem, un bucătar perfect, care stoarce o livadă de portocali asupra unei fripturi de miel. Un poet care trăiește din propria osânză. Un cabotin cameleonic. Un jeg, în ultimă instanță.
Și totuși, scrie așa:
„ Şi părul tău de raze va cotropi siberii
să sfârâie zăpada pe capete de struţi
şi-apoi în reci cazarme cu genele-ai să perii
obrazu-ascuns în pernă al plânşilor recruţi ”
Ai putea să-i zici: „hai, sictir, vândutule!” ?
Despre asta vorbim. Despre neamestecat mere cu pere.
Toate cele bune, Cudi!
Nu cred că ai nevoie de ipocriți pe blogul tău. Ascult și mă supun! -- vorba Șeherezadei.
Cum spuneam mai sus, nimeni nu e perfect.
Nu te supui, că nu s-a poruncit nimic, e alegerea ta, hotărârea ta.
O accept și o respect, cu amar.
Toate cele bune, Renata!
Musai să mă bag și eu în disputa voastră, ca să nu fiu acuzat mai târziu că am stat ca un laș ipocrit pe margine! 😆
Glumesc. Opinia mea, dragilor, este următoarea: în viața de zi cu zi, ne adunăm cu oameni care ne seamănă. Cu oameni din aceeași regiune, sau clasă, sau loc de muncă etc. Ca atare, ne înțelegem foarte bine unii pe alții -- lucru la care contribuie și faptul că ne vedem mutrele și gesturile din dialoguri. În schimb, netul ne permite să comunicăm cu oameni care provin din alte zone și au alt limbaj. Limbajul e ceva complex, care nu se reduce la normele trecute în dex.
De exemplu, ți-am lăsat ieri un comentariu sub formă de glumă, Renata, în care-ți spuneam că mă bucur că te-ai răcit. Era un gest sau un mod de a-ți arăta că m-am gândit la tine și că îți doresc să fii sănătoasă, dar ambalat într-o aparentă atitudine opusă, de bucurie pentru boala ta. Tu ai luat-o pe bune. Deci, iată, avem moduri diferite de exprimare și decodare a exprimării celuilalt. Ne manifestăm și reacționăm diferit, în baza unui limbaj diferit, care ne definește înțelegerile.
La fel de bine-i posibil ca tu, Cudi, să interpretezi greșit limbajul și decizia Renatei de a sta pe tușă, după cum la fel de bine-i ca tomnaticul Castan să-l fi citit greșit pe Iosif. Singurul care vă va înțelege și accepta întotdeauna așa cum sunteți este, bineînțeles, al dvs subsemnat. 😀
Dar, Renata, și eu câteodată am impresia că tu nu le spui celorlalți pe șleau ce gândești despre ei (alegând în schimb să-i înjuri subtil, prin alte părți). Ăsta e limbajul tău, și de aceea și pe mine m-ai acuzat, de multe ori, că te jignesc, fără ca aluziile pe care le arătai cu degenul să aibă substratul citit de tine. Eu nu sunt așa, eu dacă am o părere proastă despre cineva pot să i-o spun în față, nu am nevoie să fabric tot felul de cuvinte meșteșugite pentru că nu găsesc puterea să-i spun direct: băi, eu cred că ești prost! Deși uneori, cu DoarF, încerc să mă abțin. 🙂
Vulturul ? Inca nu si-a luat zborul ? Hai cu AMR-ul !
Fire, zi-ne cum mai ești că nu te mai vede omu’ cu săptămânile. Ți-am simțit lipsa!
AMR:
IIIIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIII
II
(82)
Sunt bine, multumesc, nimic nou. Rutina de zi cu zi.
82 ? ! ! Gizas Fuking Christ ! Mai vine omu’, da’ mai si pleaca …
Mihai, mult succes! Pune și poze cu tine, înainte și după, să te încurajăm, că tu te vezi zilnic și poate nu percepi la fel de ușor diferența, nici cei din familie! 🙂
Și nu ne zice care poze-s înainte și care după! 🙂
Nu-i nevoie de poze, pot să desenez.
Înainte:
( )
După:
) (
:))))))))))
Mişto ideea cu desenele, Keth, dar aceste paranteze drăgălaşe nu-ţi dovedesc decât ingeniozitatea şi simţul umorului. 😀
Pot să le cuplez şi eu şi să vă zic că am slăbit mâncând sarmale, slănină şi tort cu cremă de ciocolată şi frişcă! 😆
În altă ordine de idei, eu cu regimul vostru aş ajunge schelet ambulant. Din toată lista, nu-mi surâde decât friptura! 😆
Așa-s unii -- norocoși.
🙂
Sper ca nu deranjeaza daca adaug si eu un aliment pe care l-am descoperit recent, in loc de orez: meiul
Am devenit fan si se face mult mai repede!
Si pe linkul urmator ai si cateva retete interesante! http://hrana-vie.blogspot.ro/p/retete.html
Spor la tot si zile frumoase!
Suzana, nu am mâncat mei niciodată, dar chiar aș fi curioasă să-l încerc. Cobai am la dispoziție. 🙂
De mei, țin minte, era vorba și în filmul Cei Șapte Samurai. Țăranii săraci se sacrificau, ei mâncau mei și orezul îl păstrau pentru samurai, să aibă aceștia parte de o mâncare mai bună.
Dar câte altele nu erau pe vremuri desconsiderate și acum se descoperă că, de fapt, erau alimente mai sănătoase? Uruiala pe care, altădată, țăranii o dădeau la păsări, astăzi se dovedește a fi mai sănătoasă decât făina albă. Tot acum aflăm că untura e mai sănătoasă ca uleiul rafinat. Buruienile din grădină -- ștevia, loboda care creșteau necultivate pe lângă gard, azi au loc de cinste la raionul de verdețuri organice.
Numai bine și ție, Suzana!
Păi făina albă este făcută din boabe decorticate, în timp ce tărâțele și uruiala conțin și coajă, nu? Normal că sunt mai sănătoase. Sunt și mai consistente. Asta nu-i descoperită de azi. Pâinea făcută din cereale integrale e mai sănătoasă decât pâinea neagră, care-i mai sănătoasă decât cea albă. La fel cum o femeie bronzată (cu măsură) este mai bună și mai sănătoasă decât o albă care-și ferește pielea de razele Soarelui, folosind o umbrelă care să-i țină umbră. 🙂
Io cred ca m-am îndragostit de aceasta familie de mamifere superioare, SUPERBA, si trag nadejde sa ne întâlnim cândva, undeva în real. Sunteti minunati si atât de diferiti, completându-va unii pe alti, PUTERNICI !
Fiti binecuvântati !
“familie de mamifere superioare, SUPERBA”
:))
No, asta merită pusă deasupra ușii.
Trag și eu nădejde să se împlinească vorba ta și să ne vedem, Iosif.
Pai, suntem si noi cam în acelasi format doar ca în loc de Pitica avem Pitic, iar din echipa lipseste doar Simon, însa în Ro, soacra-mea are grija sa atraga patrupedele la curtea ei ! 🙂
Apoi voi ati adoptat si mamifere acvatice, ceea ce va surclaseaza ! 🙂 )))
Iosif, te mâncă si profiți. Mamiferul io merge unde vrea el nu unde zici tu sau altcineva. Si nu sunt oaie să am nevoie de vreun pa(ă)stor prefacut din politician să mă conducă. Asa ca…sarbatori fericite!
Pai nici eu nu sunt “oaie”, sunt un ” MARE BOU” ce trage în jugul vietii cotidiene, dupa cum vrea STAPÂNUL ! 🙂
Delfinaș, nu cred că Iosif a vrut să te supere. 🙁
Abia acum am înțeles și a doua perspectivă din care poate fi citit comentariul lui și îmi pare rău că ai înțeles așa, dar nici vorbă să ai tu nevoie a fi “păstorită” în vreun fel. Tu ne faci o bucurie fiind cu noi, uneori, când virtual treci prin apa/pășunea noastră. Mi-e și frică să public acest comentariu, că cine știe ce sens nasol îmi scapă. :p
Cudi, as vrea să crezi si să stii că nu scriu aiurea când scriu câte ceva pe aici
poate ar trebui să tac, dar nu pot întotdeauna, din păcate, iar tu nu ai vreo vina cand alții (oricare vom fi acesti “alții”) scriem aiurea pe aici.
nu-ți fă griji pentru mine.
Stai linistita Cudi, Delfinasu’ stie ca-l ador, chiar daca uneori vrea sa-mi demonstreze ca e rechin ! 🙂
Iosif, indiferent cum îți spune cineva pe vreun blog, faptul că te vezi tu însuți BOU, e problema ta, nu a mea.
La fel dacă te vezi AGRAMAT, INSIGNIFIANT, etc etc etc -- e tot strict problema ta, nu a mea sau a altuia de pe aici.
Sunt medici sau psihologi care tratează astfel de afecțiuni, eu nu mă pricep, dar cred că si în Franța sunt asemenea specialisti, nu doar în România.
Nu te mai văicări atât, pune mâna si fă-te GRAMAT, SIGNIFIANT, etc etc.
Trecând peste rolul de victimă pe care tare-ți mai place să-l joci, precum un lup care-si pune blana de oaie -- de altfel, m-ai facut animal adoptat de Cudi, specificînd clar ca e la fel cum ți-ai adoptat tu pisica.
Ai făcut-o pentru că ai recunoscut videoclipul cu pastorul -- politician ipocrit, pe care pe pagina ta de google îl ridici în slăvi.
Dar, uite,îți fac un favor: indiferent ce vei mai scoate din dește, nu te mai bag în seama, având în vedere că posteriorul meu e generos.
Eu stiam ca delfinii sunt inteligenti si au o memorie de invidiat ! 🙂
N-am uitat povestea Caprei cu trei iezi, Iosif.
lasă-mă în pace, că nu am chef de prostiile tale azi.
P.S. Cudi, draga te rog nu o acuza pe Renata de ipocrizie, ca nu e. Poate prea mândra si aroganta, însa pisicherul de castanman, are un stil subtil de a manipula constiintele, prin cunostinte filozofico-literare elevate.
Joaca tare tipul si mizeaza pe sensibilitatea si romantismul feminin ,etalându-si pânza insesizabila de cuvinte elevate, în care fluturii de noapte si moliile se lipesc inconstienti de consecinte… Nostrastella stie bine ce zic, iar Renata nu este decât o victima inocenta a conspiratiei blogistice .
Iosife, nu sunt avocatul castanului, dar numai prostii ai însirat aici, mari cât majusculele tale.
De ce te bagi ca musca-n stii tu ce, în discuția dintre Cudi si Renata? e treaba lor, nu a ta.
Sau poate ai vrut să mai arunci cu niste pietre, că tare-ți mai place să-ți bați joc de toți :(.
Renata nu-i o handicapată si nici o victimă, iar tu ai vrut să fii ironic în comentariul tău.
In realitate ai fost mojic si ieftin.
Să traduc?
Delfinasu, esti un bun avocat ! Chapeau ! 🙂
Iosif, vezi că mi-am înfipt un toc (cui!) în șapo-ul tău.
Pe al doilea ți-l infig în ochi.
Când mă citești!
Vezi de ce te iubesc, pentru ca nu mai porti adidasi, ci toc cui ! Esti adorabila !
Iosif, vezi că te-ai deconspirat.
Ai subestimat inteligența mamiferului acvatic si-ai muscat momeala.
Ce spun io, ai înghițit-o de-a binelea:)
Lacomule!
Sunt maçon charpentier, sunt obisnuit cu …cuiele !
Nu fi limitat, zău asa.
ai nevoie de garderoba mea? s-ar asorta la vesnicul tău plânset.
feminin:)
sau dacă tot te iei de femeile de pe aici, facem chetă.
uite, io-ți dau fustele.
Le accept, daca sunt pe talia mea, pentru când voi vizita Scotia ! 🙂
hai că poți mai mult decât o evidenta paralelă cu fusta scoțiană ca să te scoți pentru vesnicul plânset pe la colțuri!
dă tot, pardon, ridică tot!
Iosif, ia o împărtășanie, o prescură, simțește-te bine, bucură-te de ospitalitatea unor oameni dumnezeiesc de răbdători și mai du-te-n… cu aprecierile tale. jigodie mică ce ești!
Si tu… 🙂
Pe tine nu te iubesc atât de mult deoarece m-ai dat afara din gara, dar te iert pentru ca nu esti vinovata tu, ci pisicherii care te-au influentat ! 🙂
Renato, eu am citit în comentariul lui Iosif că pe Castan îl consideră capul răutăților, în timp ce pe tine, pentru faptul că l-ai banat, te iartă, deoarece crede că opinia rea pe care o ai despre el ți-a fost indusă de parșivul Castan. Eu așa am citit comentariul lui. Practic, a fost un surprinzător steguleț alb ridicat înspre tine.
Mai Alduescule, nu le mai scalda si tu în ape tulburi ! Castanman este un om pentru care am toata stima, consideratia si respectul, însa ce nu-mi place la el este ipocrizia, de care ma acuza tocmai pe mine care întotdeauna am fost onest si direct, în comentariile scrise pe blogul lui. Problema între noi a aparut dintr-o eroare de-a mea cu niste vechi cunostinte de-a lui, eu cazând de fazan într-un conflict mai vechi de-al lui cu doua dame care se bateau în vorbe pentru el. de aia nu ma mai poate înghiti atribuindu-mi tot felul de invective si minciuni pentru a ma elimina din blogosfera, însa pare-se ca tot el este pierzatorul. Pacat de oameni valorosi ca el sa se piarda în discutii cu nulitati, deviati, libidinosi, si nimeni ca mine, care nici macar blog sau Facebook nu am …
Băi, Iosif, sterge ultima frază, aia de la Păcat!
In rest, esti chiar coerent, plauzibil si de înțeles la lectură!
trust me!
Parca ai fi nevasta-mea ! Pai cum sa sterg eu ? Ce am scris am scris !
:)))!
acum vezi de ce nu mă poți iubi?!
Lămuriți-mă și pe mine -- e bătaie sau nu și dacă e, cât e scoru’?!
Glumesc. Am văzut că râde Delfinașu și mi-am zis că e de bine!
am scris mai jos, Cudi
reia comentariile:)
Cum adica nu te pot iubi ? Cine sau ce poate sa-mi interzica ori sa împiedice iubirea mea fata de o persoana ?
Joci tare,draga Renata ! Mult succes îti doresc ! 🙂
P.S. Delfinasu’ dragostea mea, poate n-ai stiut ca castanman este fratele meu iubit ! Mai urmareste-i scrierile daca vrei sa fii documentata corect ! 🙂
de amorezi ca tine m-am tot împiedicat, dar am trecut peste.
cu buldo-excavatorul!
termină cu mișto-ul ieftin, de mahala.
citesc ce vreau eu, nu ce-mi spui tu.
Ești prea înțepată, delfino! Omul clar se amuză scriind. Înțeleg că nu-ți place abordarea lui, poate întâlnită în trecut la niște bădărani, dar în spatele cuvintelor lui Iosif nu există ostilitatea din spatele cuvintelor tale.
Uite o sugestie, dacă-mi permiți: imaginează-ți că Iosif e un bun prieten de-al tău, sau o prietenă, sau chiar cel mai bun prieten al tău, că nu poate să există urmă de ostilitate la adresa ta și că sunteți amândoi puși pe aluzii jucăușe, miștouri și înțepături prietenești, și răspunde-i din această perspectivă. Atunci ați putea avea un dialog și v-ați putea chiar împrieteni.
Apropi, și tonul meu este prietenesc, așa că sper să nu te văd că mă înțepi! 😛
Aldus, mă citesti in registrul gresit:)
sunt raționala, urmăresc ceva, mă si amuz.
si nu, nu vreau să mă împrietenesc cu Iosif câtă vreme nu renunță la mască, stie el la ce mă refer.
si nu, nu te înțep:)
te mângâi pe crestet, am voie?
Cudi, am vrut să îți demonstrez că specimenul de mai sus a făcut întenționat comentariul strălucit, briliant, nemaipomenit de inteligent, remarcabil de pios (si altele de gen) cu privire la mamiferul acvatic.
L-am provocat să-si dea arama pe față.
Ai dovada.
Q.E.D.
Delfinaș, sincer, n-am înțeles nimic din demonstrația asta. Nu știu ce dracu să mai zic.
Iosif nu e rău intenționat și tu, probabil, ești cu nervii întinși la maxim.
🙂
deloc, Cudi.
ia-o de la capăt, please:)
si zambeste.
Hai că încet, încet, ardelenește, mă dumiresc și eu. Intrasem tiptil pe site, cu capul jos, credeam că se trage!
fricoaso:)
Delfinasu’ ,eu cred ca te-ai îndragostit de mine ! Te astept la Strasbourg daca vrei sa ne cunoastem în REAL ! 🙂
Tu murdăresti cuvântul dragoste, Iosif.
Am făcut urticarie la ce mizerii poți scrie purtând masca aia făcută din majuscule.
Iar când voi ajunge la Strasbourg am altele, mult mai bune de făcut decât să cunosc un intrigant.
Un intrigant îndragostit de VIATA !
Iosif, bla bla bla bla bla bla
Daca vei trece vreodata prin Strasbourg, te invit la o pizza, la un prieten român bucurestean, care face cea mai buna pizza din Strasbourg. Vorbesc serios, chiar mi-ar face placere sa te cunosc. Nu musc, chiar daca sunt din zodia câinelui, dupa horoscopul chinezesc…
ups, ai uitat brusc majusculele si bâzdâgăniile alea baptiste.
asa mai vii de-acasă.
să termini si cu vesnica ta frustrare pe castan, cu prostioarele alea de amețit pițipoancele despre conspirații mondiale si altele de gen, cu intrigile penibile vizibile din spațiu
ce mama mă-sii, fii adult, termin-o odată că mi-ajunge.
să-ți fie clar că nu mă tem de muscătura ta, Iosif, am o carcasă zdravănă.
Sa înteleg ca accepti provocarea ???…
Nu încă:).
Trebuie să mă convingi că poți renunța la mască.
P.S. zici că e bună pizza aceea?
Delfinaș, să știi că nouă nu ne-o pomenit de pizza ever, aproape că sunt geloasă.
da, dar cât m-am muncit eu să-i scot masca aia caraghioasă si enervantă..măcar o pizza merit, nu? 🙂
Dacă țin bine minte, tu oricum mi-ai rămas datoare cu o pizza cu ananas. Și cu o ciorbă, nu mai știu exact cu ce, dar erau multe și de aici încurcătura mea -- o ciorbă pe care știe o prietenă de-a ta să o facă… Așa-i când nu treci la catastif toate alea.
a, da, ciorba aia cu nume imposibil de pronuntat de o moldoveancă 🙂
stai să caut pe google.
a, da, krautsuppe 🙂
da-i bună rău!
iar pizza cu ananas, chiar e o combinație interesantă, ceva gen branză camembert cu struguri 🙂
gata, am fugit, ca mă asteaptă vreo două rapoarte de terminat până dimineață!
Gata, uite cum facem. Eu va invit pe toti canadienii si românii de pretutindeni la Strasbourg, unde va voi oferi cea mai speciala pizza facuta de prietenul meu bucurestean, doar sa va organizati si sa ma anuntati în prealabil, sa nu-mi cadeti pe cap pe nepusa masa. Oricum la doua pizza cumparate a treia se ofera bonus, asa ca, cu cât veniti mai multi cu atât scap mai ieftin ! 🙂 )))
zgârcitule!
Iosif, nu esti zgârcit, te tachinam 🙂
…dar o să mă gândesc la pizza aceea:)
iertați vorba lungă si aprigă, nopți linistite cu zâmbet prin vise să aveți!
(iar acu pun o melodie cu dedicație pentru tine, Iosif, dar să nu te pună gaia să mai vii cu clipuri din ”alea”, că iau foc 🙂 )
https://www.youtube.com/watch?v=DJBfIuSE0Ec
Cudi!
:)))))) e tare!!!!
:))
Spor la treabă, Delfinaș!
E super tare anuntul ! Va trebui sa-mi anunt prietenul pizzer,sa-si încinga bine cuptoarele ! 🙂 )))
Mai oameni buni , Ketherius & Cudi , intreb si eu ca ala care-a vazut prima oara in viata lui un ornitorinc 😉 : PENTRU CE TINETI MORTIS SA SLABITI ??? Depaseste vreunul dintre voi… 120 kg. sau macar se apropie de acel infricosator qintal ? Depaseste vreunul dintre voi cu mult peste 50 de ani , pentru a se gandi ca…mai exista si colesterol ? In plus…locuiti , traiti totusi in Canada frate adica , unde primavara de-acolo se aseamana izbitor c-o iarna mai blanda { cam cum este la ora asta iarna din Bucuresti -- Romania } deci , aveti nevoie de calorii . Caloriile , stiti foarte bine ca , le obtineti doar din crapelnitza serioasa si nu din….varza fiarta . Isi mai aduce careva dintre voi aminte de modalitatea prin care fostul regim comunist avea grije de…siluetele romanilor ? Asta insemneaza ca aia erau niste vizionari absoluti daca voi azi , acolo { in Canada nu in North Koreea !!!!!!!!!!!!!!!!!! } , va chinuiti sa mancati ceea ce , fie la aia din North Koreea , fie pe vremea comunistilor in Romania Socialista erau considerate alimente de mare lux si care nici macar in puscarii nu erau admise caci , puscariasii trebuiau sa aiva calorii suficiente pentru asi executa pedepsele …bob cu bob . Aldus are mare dreptate : “De fapt, mai există un alt mod de a slăbi, respectiv să-ți miști curul de pe scaun afară. Adică să fii activ, să faci ture de stadion, să spargi lemne, să arzi cumva caloriile ălea asimilate din hrană.
Și apoi, contează ora la care mănânci. Dimineața e mai indicat, seara, înainte de culcare, mai puțin, că somnul nu-i activitate fizică și ce mănânci înainte se va depune.” Partea aceasta cel putin , cu ora la care mananci si cat mananci la acea ora , este esentiala dupa parerea multor nutritionisti de marca la care imi raliez cu umilinta si parerea mea . Daca totusi vreti sa slabiti neaaparat si asta repede eventual fara a face ceea ce recomanda Aldus va trimet o retzeta de regim alimentar din anii de final ai comunismului romanesc : dimineata= ceai , la pranz = ceai si gem iar seara doar …GEM rezultatul este garantat si vizibil in doar cateva saptamani . Vizibil pentru coronerul care , va emite certificatele de deces . Doamna Carageani a spus bine : ” singurul mod în care poți slăbi e să lași 50% din porție în farfurie. Nici nu te scoli flămând de la masă, nici nu râgâi cu nesaț, de sătul ce ești. Cu timpul, creierul învață că aia e porția – jumătatea – și stomacul se va supune șefului său.” Insa , oare n-ar fi mai bine ca , in loc sa manaci doar 50% din portie , sa-ti servesti de la inceput o portie de , doar 50% ? Respect si , va doresc un weekend de exceptie si cu multa , multa sanatate caci , la ideile , la dorintele pe care le-ati expus …chiar aveti nevoie de asa ceva !P.S. Pentru numele lui Dumnezeu , n-o bagati si pe ” pitica ” in experientele voastre demne de Auschwitz caci , n-are nici o vina saracu’ copil !!!! >:( >:( >:(
Marian, Mihai a avut 119 kg când a început regimul, acum e la 106. Spatele, genunchii lui deja sunt mai bine. Și apropo de Canada, Mihai te salută călduros de la -23,5 grade Celsius:
Evident că pitica nu e la regim, ea mănâncă de toate. Numa’ ce-o terminat aseară plăcinta de mere, ce i-am făcut-o cu dedicație.
Ah, deci eu nu primesc poze, dar Marian da. Good to know. 🙂
La noi e cald, o iarnă mai caldă ca asta nu țin minte să fi avut de ani buni.
Doar să reintre Mihai în modulul “I’m too sexy for my… cat”.
https://www.youtube.com/watch?v=P5mtclwloEQ
Știu, îmi mai povestește mama cum e. Partea bună e că ard mai puține lemne în sobe, mai puțin gaz pentru centrală.
Asta-i chiar tare Cudi ! Mai are doar nitel si ti-l faci …. sexypartener 😀 😀 😀 !
@Aldus Am si eu cu ce ma lauda la fata mea din Abilene TX la baiatii din UK si la fata ” cea mica “din Malta caci aia…n-au pomenit asa zapada in fata casei de pe vremea cand erau inca in Romania deci , nu te supara frate 😉 !
Cudi, am o reteta de slabit pentru Mihai. Cica da rezultate…:)
http://www.trilulilu.ro/imagini-incredibil/cura-de-slabire-cu-peste-1
Cristina, cred că e prima variantă de slăbit pe care am învățat-o pe de rost! :))