(Un text redescoperit într-un sertar dosnic din calculator) “Ceas. Un dispozitiv cu mare valoare moralã pentru om, potolindu-i îngrijorarea pentru viitor prin faptul cã îi reaminteşte ce mult timp îi rãmâne.µ Ambrose Bierce Dacã ar fi sã stãm şi sã judecãm societatea actualã, desi e la fel de valabil si pentru cele trecute, se poate spune liniştit cã trãim într-o…

Noi, ãştia mai de pe la ţarã, avem alţi indicatori economico-financiari decât cei matematici, precişi, concreţi, bazaţi pe analize cantitative şi calitative. Nivelul de trai, bunãstarea populaţiei, protecţia socialã, progresul, regresul economic, toate astea se vãd cu ochiul liber, se constatã stând sprijinit în poartã, bâtã, cot sau oricum, privind corcoduşii şi duzii neîngrãdiţi, adicã crescuţi la drumul mare şi…

Bunicã-mea a fost o moldoveancã pur sânge. Femeie frumoasã la viaţa ei, cu trup bine fãcut, piele albã, ochi albaştri şi pãtrunzãtori, pãr blond închis şi lung, adunat în coc. N-am moştenit, spre ghinionul meu, nici una dintre trãsãturile ei fizice. Dar, chiar aşa nenoroc, nici mãcar una. Sorã-mea, mai norocitã decât mine în privinţa zestrei genetice, şi acum se…

…I wish I could eat your cancer when you turn black. Hey! Wait! I’ve got a new complaint! Forever in debt to your priceless advice…

Cum tot împroşc cu muzicã în toate pãrţile, nu putea scãpa nici blogul de obsesia melomanicã. Aşadar, o minciunã frumoasã:

Şi uite aşa, omul mai aprinde câte o torţã, coborând tot mai spre adânc, în şi mai multã beznã, redescoperind ce-a fost uitat demult. Nimic nou, totu-i la fel, neclintit. Mai mult pustiu şi mai mult dor. Praf de stele aşternut în timp peste toate, praf de vise, neatins, neîmplinit. Într-un colţ dosnic, o altã torţã. O aprinde şi pe…

Toatã lumea vorbeşte despre politicã. A vorbit despre politicã şi o va mai face şi de aici înainte, fiindcã e an apocaliptic şi electoral. Octavian Paler avea o vorbã: ¥Politica nu are principii. Are numai interese.µ Iar când vine vorba de interese, Cudi lasã garda jos. Sunt o pârlitã şi voi muri ca atare. Nu-mi place politica, nu simpatizez circul…

Îi privesc, îi ascult şi nu mã satur. Pavarotti, priviţi-l cum cântã, cum simte. Uitaţi-vã la faţa lui. O interpretare care te face sã trãieşti deopotrivã durerea şi-mplinirea. Şi care-adunã gândurile, le cerne şi le inspirã pe-acelea care-şi meritã rostul. “Te voglio bene assaie ma tanto bene sai, É una catena ormai che scioglie il sangue dint’e vene sai”… Atât…