Le pun aici deocamdată, că pe la pagina cu glume nu treceţi în grabă.

De ce pun ardelenii pâine-n ciorbă?
Ca să nu deschidă gura de două ori.

Cum latră un câine ardelean?
– Amu’ dacă-i musai, ham!

Gheorghe, Ion şi Vasile stau pe prispă.
La un moment dat Ion zice:
– Io cred ca mâine plouă!
Dupa o oră Gheorghe spune şi el:
– Io cred că nu!
După încă o oră Vasile, revoltat, se ridică şi zice:
– Dacă voi aveţi chef de ceartă, io mă duc acasă!

Doi ardeleni în gară, la ghişeul de bilete:
– Domnişoară, două belete.
– Da, sigur, până unde?
– Gheorghe, îi spuniem?
– Nu.
– Domnişoară, două belete, va rog.
– Sigur, dar dacă nu-mi spuneţi unde mergeţi, nu ştiu cât să vă cer.
– Gheorghe, îi spuniem?
– Apăi, spune-i.
– Noi merem la nuntă.

Un ardelean intră într-un bar şi cere o bere la cutie. După ce barmanul îl serveşte, ardeleanul ia cutia de bere, scoate un cuţitaş şi începe să taie capacul cutiei. Barmanul îl vede şi-i spune :
– Bade, ridică inelul şi trage-l spre tine, nu te mai chinui cu cuţitul.
Ardeleanul îi răspunde :
– Apăi, no, domnule dragă, inelul îi pentru ăia care n-au brişcă.

Doi ardeleni pe marginea unei străzi. Unul zice: – Vrei să-ţi arăt că eu pot trece strada asta in 10 minute. – Dar ce, mă, eşti fulger?

Ardeleanul la Biroul de Imigrări:
– Sex?
– De trei ori pe saptamană.
– Nu, vreau sa spun bărbat sau femeie?
– Nu contează.

Doi ardeleni, Gheo şi Toader vin la Bucureşti şi se opresc în fata Operei.
– Mă Gheo, ai fost vreodată la operă ?
– Neam de neamul meu n-o fost !
– Nici eu ! Hai să ne ţâpăm înăuntru !
…Cumpără bilete, intră şi iau loc. La un moment dat, Toader:
– Mă Gheo, mă, da’ pe mine mă taie, mă ! Mă duc să mă cac !
– Du-te, măi !
Toader dispare şi se întoarce exact la terminarea actului întâi. Îşi întreabă amicul :
– No, cum o fost până amu ?
– Apăi să vezi: S-o deschis cortină şi acolo pe scenă era un pom, o pajişte şi o bancă…Iar pe bancă, o femeie, care, la un moment dat a început să zbiere la noi! Da’ zbieră de mama focului! Apoi a venit un bărbat mândru, care urla şi el cât îl ţinea gura…Apoi ei au plecat, ai apărut tu, te-ai c***t la umbra pomului, pe urmă s-o închis cortina şi-amu, iaca, aşteptăm să vedem ce-o mai fi…

Un ardelean, Ion, care voia să plece în Germania îl întreabă pe un vecin de-al lui ce să facă deoarece nu ştie limba germană.
– Nu-i bai. Limba germana-i că la noi, doar că tre’ să vorbeşti mai rar. Zis şi făcut. Ajunge Ion la Hamburg, intra într-un bar şi spune:
– Bu-nă zi-ua!
– Bu-nă – răspunde barmanul la fel de rar.
– Da-ţi-mi şi mi-e o be-re.
– Po-f-tim be-rea.
După primele înghiţituri Ion spune:
– Eu su-nt de la Tu-r-da. Tu de un-de es-ti?
– To-t di-n Tu-r-da.
– Na… păi atunci de ce vorbim nemţeşte?

Într-o zi era Ion la coasă şi în timp ce muncea el vine unchis-o disperat:
– Bă, Ionele, a murit unchit-o să ştii.
– Cum ?
– Păi nu ştiu ce facea pe acoperişul casei şi a alunecat şi a căzut pe sârma de rufe şi de acolo a sărit prin acoperiş în pat şi de acolo pe salteaua din curte şi apoi pe sârma de rufe şi apoi iar în pat şi iar pe salteaua din curte…
– Hoo, bă, şi ce ai făcut ?
– L-am împuşcat că dărâma casa.