Două sensuri bine delimitate, mii de faruri îndreptate spre acelaşi punct din faţă; pe contrasens, aceeaşi întrepătrundere de scopuri ţintite spre destinaţii convergente. Unii, mai grăbiţi, fac slalom printre maşini căutând întâietatea, gonind spre cât mai în faţă, căutând un orizont cât mai deschis. Pentru asta îndrăznesc a forţa acceleraţia, iar unii chiar depăşesc limitele comun acceptate, uneori ale normalităţii, alteori ale moralităţii. Cei de pe contrasens par a urma calea inversă, dar aceasta-i doar o aparenţă, înaintea tuturor ochilor se desfăşoară ante-traficul drumului numit viaţă.

Pe banda de urgenţă se duc cei loviţi de marile stopuri ale existenţei lor, semnalizând cu avarii şi triunghiuri reflectorizante impasul şi neputinţa clipei. Pe alţii îi vezi retrăgându-se tot mai spre dreapta, angajându-se pe banda decelerării şi ducându-se pe drumuri de ei ştiute, deoparte de goana autostrăzii şi, uneori, cu voie sau fără voie, dispărând pentru totdeauna. Pe acele drumuri se mai văd remorcate sau tractate maşini obosite de atâta rulaj, unele refuzând a mai porni la cheie şi obligându-şi conducătorul a renunţa la marea călătorie.

Pe autostradă e interzisă manevra întoarcerii înapoi şi cea a mersului cu spatele, nimic din ceea ce s-a greşit nemaiputând fi îndreptat, poate, doar, uitat. Este interzisă şi staţionarea într-alte locuri decât cele special amenajate, astfel că n-ai ce face, treci în goană pe lângă tot şi toate cu riscul de a cântări eronat totul, de a înţelege atât de puţin sau atât de greşit. Autostrada nu este nici locul celor lipsiţi de putere, viteza minimă legală fiind de 50 km/h. Conducătorii în cauză trebuie să renunţe la ambiţia de a urma drumul drept şi rapid spre destinaţia lor şi să-şi urmeze scopul marii călătorii pe drumuri lăturalnice, cu ambiţii mai mici. La fel şi cei cu gabaritul imposibilităţilor depăşit.

Autostrada este drumul expres al celor ce ştiu a fi, pe bună sau falsă dreptate, buni şoferi.

https://www.youtube.com/watch?v=VMqWbRGEM7w