web analytics

Fără număr

M-am uitat, adineaori, la brad, gândindu-mă că e vremea să-l despodobesc și să-l cobor la subsol, pentru alte 11 luni. Nu-i prea mai dăm importanță, e mai mult pe post de corp de iluminat, l-am admirat până s-o pierdut în banal. Dar, mi-am zis în mintea mea, poate s-ar supăra pitica să vadă că nu mai e. Și cât să-l mai las? Până după ziua mea, mi-am zis și apoi parcă mi s-a luat o piatră de pe inimă, parcă am descâlcit ditamai nodul, dilema. Să-l țin împodobit până după ziua mea, an de an, și am mai pus-o de-un obicei în familie. Mihai va saluta cu respect și aparent entuziasm decizia mea, că oricum nu-i prea pasă lui de brad. Iar bobo va simți că Anul Nou nu e capătul distracțiilor cu luminițe și sclipici din iarnă, că mai urmează ceva mișto, cum ar fi un pretext de-un tort.

Ziua mea oricum e compromisă. Tata a murit în a treia dimineață de după ziua mea. Și chiar nu vreau nimic, chiar nu vreau. Nici măcar tort n-aș vrea să fac și n-o să fac, că pentru ce? Un rahat în ploaie.

Și nici lui tata n-o să-i dedic rânduri pe-aici, dintr-alea triste, de dor și jale, că ar fi patetic și ce pula mea v-ar interesa pe voi. Ce simt eu e un soi de neputință și nervi. Nu-mi vine să plâng, îmi vine să bat.

Așa că mai bine tac.

P.S. Am văzut ieri ultimul Pirații din Caraibe și o fo groaznic. A murit Barbossa, personajul meu preferat.

101 Comments

  • Aldus 2018-01-11 Reply

    All humans die. But not all humans know how to drink. / Johnny Depp

  • Aldus 2018-01-11 Reply

    Asta era cu referire la Barbarossa.

    • Cudi 2018-01-12 Reply Author

      Și eu greșeam ca tine, până m-a corectat Mihai de vreo câteva ori și mi-a intrat bine în cap că e Barbossa, nu Barbarossa (Barbă Roșie).
      https://www.youtube.com/watch?v=7IReoFGWSiQ

      • Aldus 2018-01-12 Reply

        Nu-am văzut filmele. Am citit și copiat greșit numele trecut de tine. 🙂

  • Vero 2018-01-11 Reply

    Cudi, timpul vindecă. Sau, poate,”cicatrizează” e un cuvânt mai potrivit.
    Tata a murit în a treia zi de Crăciun. (Demult, în 1991.) Şi eu m-am gândit atunci că, gata, pentru mine Crăciunul e o sărbătoare compromisă. Dar nu e. Şi n-a fost. E umbrit doar de o vagă tristeţe, de o vagă nostalgie. Mi-aduc aminte mai ales că pe geam se vedea, în toată splendoarea lui, bradul dintr-un apartament de vizavi şi că atunci m-am gândit că e o lumânare frumoasă, uriaşă, aprinsă de vecini pentru tata.

    N-am văzut Piraţii din Caraibe. Dar am tradus cartea pornind de la care am înţeles c-a fost făcut: On Stranger Tides (de Tim Powers). Editura a ţinut să fie tradus titlul cărţii exact cum a fost tradus şi titlul filmului: “Pe ape şi mai tulburi”. Mi-aduc aminte că mi-a plăcut povestea, dar au trecut deja aproape 7 ani de-atunci şi, în mare parte, am uitat-o. 😀 Însă, din câte am înţeles cotrobăind atunci pe net, nu seamănă prea mult cu scenariul filmului/filmelor.

    • Aldus 2018-01-11 Reply

      nici io nu le-am văzut. dar știu că îs cu un johnny depp care le mai trăgea la măsea. cam ca-n realitate, cred. 🙂

      • Vero 2018-01-11 Reply

        😀

    • Cudi 2018-01-12 Reply Author

      Vero, când aud că ai tradus dintr-astea ce apar și pe marile ecrane, simt că stau la povești cu un superstar! :))
      Eu n-am citit cărțile și nici nu cred că o să le citesc vreodată. Probabil că filmele sunt departe de ce a scris Tim Powers, dar chiar și așa, mie mi-au plăcut tare mult. Sunt filme de aventuri ușoare, cu pirați, cu comori, cu corăbii, cu legende, cu blesteme, chestii magice, pentru mine e suficient cât să mă rupă de realitate vreo două ore și să mă binedispună.

      • Vero 2018-01-12 Reply

        Cudi, după toate cărţile se pot face filme. Şi filmele nu se fac după traduceri. Şi nici măcar nu-s traduse de aceeaşi persoană care-a tradus cartea.
        Aşa că, de la mine până la un superstar e-o cale-atât de lungă… 😀

        Şi cartea e tot de aventuri uşoare, cu magie & comp., nu e vreo filozofie. 🙂

        • Cudi 2018-01-12 Reply Author

          Vero, tu te învârți prin cercuri mai deosebite, cu scriitori și traducători, poate din unghiul tău nu se vede ca dintr-al nostru: că ești traducătorul unor mari romane, ca un fel de mâna dreaptă a autorului, omul care mijlocește contactul cu o operă prin faptul că ți-o pune la dispoziție într-un limbaj inteligibil, o transformă, ca într-o oglindă magică.

          • Aldus 2018-01-12 Reply

            Mi-ai amintit de un banc (fără legătură cu persoanele de față). Cică Bulă iese cu soția lui în oraș. Și mai toți bărbații care treceau pe lângă ei, o salutau pe soție. La un moment dat, Bulă o întreabă nervos: „Dar de unde te cunosc toți ăștia?” Soția îi răspunde: „Sunt membrii cercului meu, dragă!”. La întoarcere, Bulă începe să salute mai toate femeile pe care le vedea. Intrigată, soția îl întreabă: „Dar tu de unde le cunoști pe ăstea?” La care Bulă: „Sunt cercurile membrului meu, dragă!”

          • Vero 2018-01-12 Reply

            Cudi, ceea ce zici tu sună măgulitor pentru mine, dar, de dragul adevărului istoric ( 😀 ) trebuie să zic că nu-i chiar aşa. Autorul nu-şi pune opera la dispoziţia mea, ci la dispoziţia unei edituri (contra cost). Habar n-are cine i-o traduce, habar n-are cine sunt eu. Puţin îi pasă dacă-i traduc cartea eu sau altcineva. Nici nu ştie româneşte, n-are idee dacă i-am tradus-o bine sau nu.
            Cu editorii ţin legătura prin mail -- adică nu cu editorii, cel mai adesea cu secretara de redacţie. Îmi petrec timpul acasă, cu bărbatul personal şi cu două pisici, scriu câte-o aiureală pe un blog sau altul, trântesc câte-un comentariu pe câte undeva, şi cam asta.
            Da, am în lista de pe facebook câţiva traducători, câţiva autori de SF de-ai noştri, vreo doi-trei redactori şi vreo doi-trei editori, dar nu ne omorâm conversând. Câte-un like pe ici, pe colo, câte-un comentariu din an în paşti, şi cam atât.
            Astea sunt cercurile mele deosebite. 😀

            Cât despre ziua ta de naştere, nu cred că tatălui tău i-ar fi plăcut să audă că e compromisă din cauza datei la care s-a încheiat viaţa lui. Cred că şi-a dorit să-ţi trăieşti viaţa bucurându-te de ea din plin.
            Fă-ţi tort, răsfaţă-te. Gândeşte-te că, dacă te-ar putea vedea, tatăl tău s-ar bucura să te vadă petrecând de ziua ta.

            • Cudi 2018-01-12 Reply Author

              Vero,

              • Vero 2018-01-12 Reply

                🙂

  • delfinasu 2018-01-11 Reply

    tort pentru cea mică, sis, pentru tine si cea mică

    si sa vorbesti despre tatal tau nu e niciodata patetic. nici dorul, nici suferinta.
    cei care vad astfel sunt inimi de piatra.
    daca te racoreste, fa-o, sis
    plangi. urla. undeva trebuie sa plangi.

    de batut, n-am cum, ca ti-as da umarul meu si-as sta si-as spune ”bate”-mi-l si mergi mai departe, ca nu ai incotro.
    facem alegeri gresite, uneori. stiu asta prea bine, crede-ma.
    uneori le reparam, alteori le lasam asa cum sunt, ciuntite, futu-i mă-sa de viata, cumva mergem inainte.
    pana la capatul zilelor, acela care-o fi sa fie.

    de pirați prea multe nu stiu, am vazut unul din filme, mai demult. nu prea mi-a placut, nu stiu sa explic prea bine de ce.