“Un intelectual este cineva al cărui spirit se autocontemplă.” Albert Camus

Cred că ştiţi povestea cu autodenunţul public  adresat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), menit să-l susţină pe artistul Sorin Dumitrescu, acuzat pentru  gândurile exprimate în articolul “Cine ne vrea etrusci”, publicat în Jurnalul Naţional.  Pe scurt, pe la sfârşitul lui februarie, în incinta Muzeului  Ţăranului Român a fost împiedicată proiecţia unui film dedicat comunităţii lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor, printr-un protest  al unui număr de ordinul zecilor de ortocşi îndoctrinaţi. Ulterior, Sorin Dumitrescu a publicat în Jurnalul Naţional articolul spre care fac trimitere mai sus şi din care redau următoarele răbufniri: “Pe suprafaţa, interioară sau exterioară, a zidurilor M.Ţ.R n-au existat şi nici nu vor exista vreodată ziceri ancestrale ale Ţăranului Român care, în numele Tradiţiei, să fi înfierat această desfrânare / orientare iar instituţia M.Ţ.R. n-a avut niciodată printre preocupări  să opună public persoana duhovnicească a Ţăranului Român, persoanelor a căror ,,trup s-a abătut de la calea sa pe pământ”. (Facerea / 6,12)  Şi atunci, de ce a ţinut morţiş acest grup de băştinaşi şi băştinaşe gay să vină tocmai aici, într-un loc incompatibil cu orientarea lor, să violeze arhetipul ancestral al unui întreg popor, propagând mediatic o derivă ontologică care ne-a costat Potopul! […]Creştini, treziţi-vă şi apăraţi definiţia României în ochii lui Dumnezeu! Popor român, lasă Piaţa Universităţii unde e şi apără-ţi grabnic dăinuirea şi Modelul umanităţii tale specifice! Ia seama, acum sublima Piaţă s-a mutat la M.Ţ.R. În numele Cuvântului lui Dumnezeu, români, veniţi toţi la Piaţa Universităţii de la Muzeul Ţăranului Român! Apăraţi-vă Tradiţia! Nişte smintiţi au hotărât să fim etruscii lor! Cerem statului român anchetarea rapidă a autorilor profanării, începând cu a directorului  general al M.Ţ.R, cu a ministrului M.A.I.  şi a trupelor poliţiei şi jandarmeriei care, în seara de 20/02/2013,  au garantat succesul profanării….”

Buuun. Apoi a urmat bigoticul „autodenunţ” , semnat de multe figuri publice, mă rog, intelectuali, artişti, spuma creierelor româneşti emancipate, printre care şi Cedry2k (:)), şi,  era să uit, Tudor Gheorghe… Să dăm citire unui paragraf de referinţă dintr-acest audenunţ: „De asemenea ne exprimăm convingerea că homosexualitatea nu este o stare de normalitate, ci o boală spirituală, unul dintre păcatele care vatămă cel mai mult structura interioară a omului. O facem pentru solidarizare cu dl. senator Puiu Hașotti care a fost de curând în atenția Consiliului. Minoritatea homosexualilor din România este tolerată, însă va trebui, la rândul său, să învețe să prețuiască acest respect precum și valorile tradiționale ale românilor. Încercările de înlocuire prin forţă a valorilor tradiţionale româneşti cu valorile minorităţii homosexuale sunt o formă gravă de intoleranţă – care trebuie să înceteze. Un Paște plin de Lumina lui Hristos tuturor creștinilor!”

Cuvintele autodenţului redate mai sus mă trimit cu gândul la rasiştii extremişti şi la crucile în flăcări ale Ku Klux Klanului. Şi parcă tot nu-mi vine-a crede că am citit ce am citit. În altă ordine de idei, aşa cum Virgil Niţescu, directorul Muzeului Ţăranului Român a fost desemnat ţap ispăşitor şi invitat să-şi dea demisia, citez „înainte ca greutatea poverii atitudinii sale anticreștine și antiromânești să îl discrediteze definitiv în fața contemporanilor și a istoriei”, să revenim la amintitul Tudor Gheorghe, numindu-l aleator ţap ispăşitor într-aceste rânduri.

În urmă cu ceva timp, urmăream cu stupefacţie cum artistul îşi aloca timp din concert, ba chiar şi o piesă pentru a ironiza maneliştii. Luaţi şi vă minunaţi:

[youtube=

Deşteaptă chestie să faci pe alţii să râdă de prostie, în timp ce tu o imiţi, nu? Mă întreb, pentru asta au venit oamenii la concert?! Amare aplauze, nasol moment. Şi acum iată-l cu intoleranţă la activismul gay, în linia I a baricadei de stânga,  semnând inepţia de mai sus. Parcă mi-e ruşine mie de ruşinea lui. (Am înţeles, ideea era alta vor zice unii, “maestrul” ridiculiza manelismul contemporan, pe vremea lui Anton Pann acesta era mai… cult). Concret, pentru mine, filmuleţul de mai sus corelat cu susţinerea autodenunţului “creştinesc” însumează un declic zgomotos de la valoare.

Chestia e că marea majoritate dintre cei a căror părere contează se alătură aprigilor conservatorişti. Şi simt o anume violenţă dincolo de cuvintele autodenunţului lor, ca să nu mai zic de cele ale autodeclaratului etrusc Acad. Dr. Prof. Univ. Sorin Dumitrescu: “Creştini, treziţi-vă şi apăraţi definiţia României în ochii lui Dumnezeu! Popor român, lasă Piaţa Universităţii unde e şi apără-ţi grabnic dăinuirea şi Modelul umanităţii tale specifice! Ia seama, acum sublima Piaţă s-a mutat la M.Ţ.R.”

Şi peste toată uimirea şi dezamăgirea, nu pot să nu remarc că ofensiva îmbrăcată în stofă scumpă nu s-a născut la ţară. Şi mi se pare că autodenunţaţii ăştia, laolaltă, suferă de crunte excese de paradă, că tot nu-mi vine crede că nu-s mai mult decât nişte habotnici scrupuloşi cu ochelari de cal şi stricţi în limitări, ce jonglează cu concepte creştine în timp ce se-nghesuie a arunca piatra dintâi, spovediţi şi spălaţi de păcat…

Mă opresc aici, prea mult am vorbit de dobitoci.