Mediafax făcea ieri trimitere către acest articol, din care redau trei sferturi:
Un studiu publicat recent de site-ul pentru aventuri extraconjugale IllicitEncounters.com arată că în cele şapte zile de după debutul filmului [Fifty Shades Darker] în cinematografe a crescut cu 33% numărul femeilor care şi-au făcut cont pe site, faţă de săptămâna precedentă. Prin comparaţie, numărul bărbaţilor a crescut cu doar 9%.
Mai mult, traficul pe site a explodat pe 11 februarie, a doua zi după debutul filmului. Totodată, 85% dintre cele 150 de femei care au participat la un sondaj realizat de site au declarat că „Fifty Shades Darker” le-a făcut să realizeze cât de neîmplinite sunt pe plan sexual şi că filmul le-a făcut să se gândească la posibilitatea unei aventuri extraconjugale.
Illicit Encounters se autodeclară number one în Anglia, în materie de site-uri de întâlniri pentru persoane căsătorite, așa că nu m-ar mira ca și știrea citată de Mediafax să fie o penibilă propagare mediatică, respectiv publicitate îmbrăcată în haina știrii de interes general. De asemenea, cifrele băgate la înaintare de obscurul studiu pot fi umflate cu pompa, de dragul senzaționalului. Asta e o variantă.
Cealaltă variantă e că cifrele sunt pe bune și e plină lumea de oameni fascinați de fanteziile sexuale ale autoarei E.L. James:
https://www.youtube.com/watch?v=sBK8yTx3t9E
Mie, ca femeie, mi se pare o jignire concluzia că seria de cărți/filme deschide, femeilor, larg perspectiva aventurilor extraconjugale. Mi se pare o concluzie misogină, tâmpită și tendențioasă. Chiar și din perspectiva reprezentativității eșantionului lui pește, 150 de femei care oricum aveau predispoziția de a-și înșela partenerii, dar care, în marea lor majoritate, au motivat că zecile de nuanțe ale gri-ului le-au determinat să-și creeze cont pe site-ul legăturilor ilicite.
“The site surveyed 150 women who signed up in the past week, with the significant majority (85%) claiming that the film only served to highlight how miserable their sex lives are, with many feeling that their husband is simply not adventurous enough in the bedroom anymore.”
Reprezentativ ar fi fost un eșantion de câteva mii de femei, chestionate la ieșirea din cinematograf, nu doișpe duzini de femei înscrise la coadă pentru adulter.
Altfel spus, studiul s-a desfășurat la modul: “Ai venit aici ca să-ți înșeli bărbatul, pentru că ești curvă sau pentru că te-a hipnotizat filmul?” Răspuns: “Nu, eu sunt fidelă de felul meu, am un profil moral fără cusur, dar filmul m-a corupt.“
Și din pramatia asta de studiu faci știre națională.
Eu n-am citit trilogia, n-am văzut nici filmul, dar mi-au plăcut recenziile celor de la Cronici pe bune: pentru primul și al doilea film.
Voi ați citit/văzut 50 Shades? Chiar dacă nu, credeți că reprezintă o amenințare pentru fidelitatea în cuplu?
124 Comments
N-am citit, n-am văzut; recenziile alea îmi plac şi mie.
Cred că lumea e plină de ameninţări pentru fidelitatea în cuplu, Contează doar cât de influenţabil[ă] eşti şi cât de uşor cedezi tentaţiilor. Şi cât de mult ţii la partenerul/partenera actual[ă], cât de armonioasă e relaţia.
Ei,dacă mă gândesc bine, pentru femei contează şi cât de mult îi tentează ele pe alţii. Se zice că e aiurea să te lauzi că nu ţi-ai înşelat bărbatul dacă nu s-a oferit nimeni să-ţi dea o “mână” de ajutor. 😀
Corect.
Pe de altă parte, e o diferență mare, cred, între a ceda seducției (nu știu, te reîntâlnești cu iubitul din adolescență și se reaprinde scânteia) și a nu exista astfel de tentații (nimeni nu te curtează), dar a mijloci infidelitatea prin a deveni membru pe un astfel de site, sperând ca cineva să te remarce.
Păi, în privinţa unui astfel de site, cred că e valabil ce am spus în al doilea paragraf (contează cât de influenţabil[ă] eşti…etc). O femeie care e mulţumită de ceea ce are acasă şi care nu se lasă influenţată de astfel de cărţi/filme, n-o să se înscrie pe site. Iar una “rea de muscă” de felul ei n-are nevoie de site, se descurcă foarte bine şi fără.
Cacofonie, iertare.
Am citit 40% din carte, am văzut 70% din film. Filmul înaintea cărții. Filmul e EXCEPȚIONAL, față de carte. Adică filmul e un mare căcat de clișeu, dar, cel puțin, mai vezi un exterior, o panaramă asupra orașului, prin geamul biroului lui frumușelul complicat, mai pe la început.
Nu-mi dau seama ce afluire a produs filmul înspre adulter,în America sau oriunde. În mintea mea, n-a produs decât plictiseală și tristețe. Că am ajuns atât de imbecili!
Renata, tocmai că nu cred că a produs filmul și cartea cine știe ce fenomen, dovadă stă studiul ăsta irelevant care le întreabă de sănătate fix pe utilizatoarele site-ului de relații extraconjugale. Decât 150 de dintr-astea, mai bine întrebau 15 femei de pe stradă. E publicitate pentru site-ul infidelilor, e publicitate pentru film. Un studiu obscur. Iar ăștia de la Mediafax îl publică sub titlul “Ce efecte a avut filmul „Fifty Shades Darker” asupra femeilor”.
Nu chiar de pe stradă. La ieșirea din cinema, sondaj anonim. Bifați dacă:
1) Ați fost până acum infidelă.
2) Filmul v-a trezit niște impulsuri către infidelitate sau v-a făcut conștiente că viața voastră sexuală este nesatisfăcătoare și ați dori să explorați lucruri noi.
3) Vă veți înșela soțul ca urmare a vizionării filmului.
Dar cine garantează că acele fete care s-au înscris pe site după film, așa flușturatice cum erau ele, nu s-au dus și la film înainte? 🙂
Adică și cele 150 de femei sunt tot o parte a femeilor „de pe stradă”, cărora tu vrei să le iei interviu.
Am zis în articol de sondajul la ieșirea din cinematograf.
Da, dar știi cum e, cele pe care le bănuiești de răspunsuri false pt că s-au înscris pe acel site sunt tot o parte din femeile de pe stradă. Iar cele de pe stradă care nu se înscriu nu prezintă interes pentru sondaj. Așa că până la urmă vei fi nevoită să te bazezi pe onestitatea femeilor care într-adevăr sunt dispuse la relații extraconjugale, sau nu ai nici un sondaj.
Să zicem că anul ăsta s-au înscris 100 de femei pe acel site. Bun, acum facem sondaj. Pe cine întrebăm? Dacă le întrebăm pe ele, posibil să ne bage ca scuză filmul, deci să ne mintă. Dacă întrebăm pe stradă, păi o parte dintre femei nu sunt interesate de relații extraconjugale, și ele vor fi evident oneste, zicându-ne că filmul nu le-a influențat, în timp ce o altă parte sunt interesate de relații extraconjugale, și pe ele vrea de fapt sondajul nostru să le găsească, ca număr. Doar că ele sunt fix cele 100, care s-au înscris sau se vor înscrie pe site.
Deci nu văd cum ai putea face un sondaj mai bun.
Lotus, dacă tu spui că sondaj mai bun ca ăsta nu puteau face, înseamnă că eșantionul ales e reprezentativ femeilor și că 50 shades e pericol social la adresa cuplurilor. Știrea extrapolează concluziile acestui sondaj asupra femeilor, în general. Corect ar suna așa: dintr-un total de 150 de femei căsătorite, dornice de aventuri extraconjugale însă necurtate de posibili amanți, motiv pentru care și-au făcut cont pe siteul nostru de întâlniri, 85 la sută au declarat că au fost profund impresionate de filmul 50 Shades Darker și-ar vrea și ele să fie futute de sado-maso magnați.
Iar în locul titlului Mediafax “Ce efecte a avut filmul „Fifty Shades Darker” asupra femeilor”, mai corect ar fi fost ăsta ““Ce efecte a avut filmul „Fifty Shades Darker” asupra femeilor cu tendințe adulterine și cu soți fără devianțe sexuale”.
Și cât de reprezentativ să fie cele 85% din 150 de femei care oricum căutau să și-o tragă cu altcineva, comparativ cu restul milioanelor de femei care au văzut filmele și nu s-au înscris pe site-uri de adulter?
A, nu la asta m-am referit când am zis că sondajul nu putea fi mai bun. Ci la faptul că nu putea obține niște declarații mai oneste de la femei care au astfel de tendințe, indiferent că le-ar fi întrebat pe stradă sau în alt loc. Asta a fost obiecția ta, că de ce nu le-au întrebat pe stradă.
Deci date mai bune nu puteau obține, asta am zis eu. Ce spui tu acum ține de cum interpretezi aceste date, și da, autorul articolului nu se omoară în a pune lucrurile într-o perspectivă de ansamblu cât mai justă.
Pe lângă ce zici tu, ne-am putea întreba cât de relevant este procentul suplimentar de 33%, al femeilor care și-au făcut cont în plus față de săptămâna precedentă pe site. Dacă de obicei își făceau cont 100 de femei pe săptămână, atunci filmul le-a determinat să-și facă cont pe încă 33, ceea ce e foarte puțin, raportat la populația Marii Britanii. Și, până la data sondajului, numărul lor a ajuns la 127 (adică 85% din 150).
Sau cât de relevantă este creșterea cu 400% a comenzilor de jucării erotice. Dacă înainte se comandau 50 de jucării săptămânal, iar imediat după film s-au comandat 200, înseamnă că filmul a convins maxim 150 de persoane să comande noi jucării. Zic maxim, pentru că unii poate au comandat mai multe.
Știrea practic nu minte, dar prezintă lucrurile într-un mod care, dacă nu ești atent, te face să tragi concluzii greșite.
Am ajuns cum am ajuns din cauza goanei după profit și în numele unei libertăți prost înțelese. În loc să fie promovată cultura, pentru a obișnui societatea cu ceea ce înseamnă valoarea, televiziunile comerciale au insistat să producă și să difuzeze cretinătăți de emisiuni ce nu necesită nici măcar doi neuroni pentru a fi înțelese. Iar cei cu drept de decizie susțin tendința descrescătoare a calității producțiilor, pentru că politicienii sunt primii beneficiari ai unei abundențe de circ în mass-media.
Primo, dacă știrea originală a făcut reclamă site-ului Illicit Encounters, cea de pe Go4it este doar o traducere modestă. Un jurnalist ar fi trebuit să introducă într-o astfel de știre câteva referințe despre Illicit Encounters, să înțeleagă cititorul de ce respectivul site este de referință în domeniu, dacă este. Iar știrea de pe Mediafax, voi ați citit-o? Arată astfel:
Asta e toată știrea. Câteva fragmente din materialul de pe Go4it, subțirel și acela, care, puse cap la cap, nici măcar nu au sens. Traficul de pe site a explodat, care site? Partea cu numele site-ului nu a mai fost citată de Mediafax.
De ce? Pentru că ăsta e nivelul presei, scrisă de oameni care bagă zeci de articole pe zi, la normă, pentru un minim pe economie. Cu advertorialele faci mai mult.
Ca să vedem dacă este vorba de o reclamă la Illicit Encounters ar trebui să citim știrea sursă, cea care a fost apoi tradusă de Go4it. Dar mi-e lene s-o caut.
Secundo, nu știu dacă filmele sau cărțile au într-adevăr un astfel de impact. Mie E. L. James mi-a lăsat impresia unei tipe cam singure de felul ei, cam fără iubit, cam bărbată așa, deși să știi că multe fete, cel puțin actrițe porno, au declarat că au fantezii masochiste.
N-am văzut filmele, n-am citit cărțile, dar, de vreme ce eu consider că o fată trebuie mângâiată cu tandrețe, nu pălmuită, posibil, cine știe, să fiu prost, iar ea să tânjească după un alt fel de bărbat, de care nici măcar nu e conștientă.
Un lucru însă e cert: femeile nu înțeleg ce simt. Așa că au nevoie de o Erika Mitchell, de un Fănel, de un Poptămaș, care să le explice ce simt. Așa că întrebarea dacă filmul poate avea un astfel de impact asupra lor se reformulează, corect, în: au atât de multe femei impulsuri extraconjugale și tendințe masochiste?
Femeile sunt masochiste prin definitie, Lotus. In rest, sunt ca oile, manate de la spate cu moda, cu machiajul si cam cu orice doresc dresorii de minti umane. Pe femei le prostesti mult mai usor decat pe barbati ( ghici de ce ! ) : ia spune-i unui barbat ca trebuie sa isi vopseasca zilnic fata, ca trebuie sa isi smulga parul de pe picioare si mai grav, sa uble pe tocuri cat e ziua de lunga si spune-mi cate injuraturi o sa-ti auzi ! Femeile in schimb, pun botu’ cu bucurie ca le arata cineva lumina …
Fire, doar nu spui c-ai fi și tu o oaie masochistă!
Well, de ceva vreme m-as trezit din prostie. Cu masochismul mai am de lucru, ca il avem in ADN-ul de femeie …
m-am trezit.
Fire, un mic sfat: încearcă să renunți la sintagme de tipul „ghici de ce”, pentru că îl zgârie pe interlocutor. Sunt niște aluzii nefondate, care, cumva, te pun în postura deținătoarei adevărului absolut. Deocamdată, noi avem multe divergențe de fond, așa că e foarte posibil ca eu sau alții să nu fim de acord cu tine cu privire la motivele pentru care femeile sunt cum sunt. Sau bărbații, sau orice altceva.
Am auzit și o glumă pe tema aceasta cu 50 shades -- cică autoare s-ar fi inspirat de la vasluieni -- ea promite să se întoarcă la el dacă el promite că nu o mai bate. Ceva de genul dar mai funny de atât. 🙂
Nu toate femeile au nevoie să li se explice ce simt, așa cum există și bărbați care au nevoie de câte un Botezatu care să le explice cum să fie seducători, de un Radu F Constantinescu care să-i învețe cum să cucerească o femeie sau care își închipuie că numărul de pătrățele de pe abdomen este net superior numărului de conexiuni neuronale. Motiv pentru care eu nu îmi permit să spun că: “un lucru este cert: bărbații sunt cocalari”.
De buna seama ca exista si exceptii de ambe sexe, dar aia sunt exceptiile ( care confirma regula ). Majoritatea oamenilor sunt lipsiti de individualitate, ceea ce ii transforma automat in turma manipulabila. Insa trebuie sa admit spasit, ca femeile sunt mai manipulabile decat barbatii, la modul general vorbind , ca doar se vede cu ochiul liber.
Radu scrie pentru fete, nu pentru bărbați. Și n-ai nimerit opoziția. Cred că termenul cocalar îl are drept opus pe cel de pițipoancă. Mie nu-mi place nici unul.
Sigur că nu toate fetele, și nici una la modul absolut. Vorbesc de niște predispoziții, cum sunt cele astrologice, nu de niște lucruri bătute în cuie. Per ansamblu, ca tendință, dacă ar fi să comparăm cele două sexe, femeile nu înțeleg ce simt, în timp ce bărbații nu simt ce înțeleg. 🙂
E drept, puteam găsi un cuvânt mai bun decât cocalar, dar de ăsta m-am agățat în încercarea de a nu spune bou.
Totuși, Lotus, greșești când spui că “termenul cocalar îl are drept opus pe cel de pițipoancă”. Cocalar nu este opusul lui pițipoancă, cocalar și pițipoancă sunt argouri de vârstă recentă: cu mici diferențe, cocalar este masculinul lui pițipoancă. Astfel, bărbatul cocalar înglobează o serie de caracteristici precum vulgaritatea, deficitul de cultură, kitschul, mitocănia, iar opusul lui ar fi bărbatul cult, elegant, rafinat.
Da, m-am exprimat eu defectuos. Când am zis opus mă gândeam la varianta lui feminină.
Dacă vorbești despre predispoziții și nu despre niște lucruri bătute în cuie, de ce formulezi certitudini?
Pentru că, Cudi, e mai scurt să spui „femeile nu înțeleg ce simt” decât: „per ansamblu, ca tendință, dacă ar fi să comparăm cele două sexe, femeile nu înțeleg ce simt”. Și pentru că nu sunt obișnuit cu oameni care citesc atât de ad-literam ca tine și Ketherius. Nu e evident că mă refer la niște predispoziții?
Femeile înțeleg ce simt dar sunt și precaute și uneori mai și analizează la rece. Nu uita că dacă au vreun dubiu e pentru că de-a lungul generațiilor ele au fost cele stigmatizate, lor li s-a cusut litera stacojie (scarlet letter), ele au purtat pruncii făcuți din flori când bărbatul nu o cinstea decât cu un mic poliamor și nu își mai asuma nimic uitând de vorbele și promisiunile spuse înainte de a le cădea în brațe.
Bărbații nu simt dar înțeleg? Posibil. Aici chiar nu pot să mã pronunț. 🙂
Nu e evident că și Fire se referă la predispoziții când spune femeile sunt masochiste prin definiție?
Da, Lotus, la predispozitii ma refer, dar alea care pot fi constatate cu ochiul liber, direct. Femeile sunt mult prea ocupate sa fie emotionale, incat aproape ca isi pun creierul pe off, de aici impresia barbatilor ca femeile nu inteleg ce simt ( ca devin confuzate de atatea simtiri si floricele ). In schimb, barbatii sunt predominant rationali, la modul general vorbind .
Ideea e sa simti, da’ sa iti iei si creierul cu tine ( daca il ai ).
Noa, uite, vezi, minune: aici suntem de acord. Când am zis că femeile nu înțeleg ce simt în timp ce bărbații nu simt ce înțeleg, cam la ce zici tu acum m-am referit.
Vorbesc despre lucruri evidente ( pentru mine ), nu despre predispozitii. Adica nah, ne uitam in stanga in dreapta si sunt niste chestiuni care se vad cu ochiul liber, egal ca ne convin sau nu. Cam asta este, femeile sunt mult, mult mai manipulabile decat barbatii.
Fire, tot predispoziție e, de vreme ce admiți excepții. Diferă procentajul.
Lotus, la modul general vorbind, incapacitatea femeilor de a gandi rational, la rece si critic pe mine ma scoate din minti si ma pune in situatia de a nu putea comunica cu ele pentru ca vorbim limbi diferite : eu fac apel la ratiune, ele o daui in gargara emotionala ignorand cu gratie ratiunea. La modul general vorbind, ca sunt si exceptii.
Si atunci prin liceu am renuntat sa-mi mai fac prietene fete, ca nu se poate, ma faceau cu nervii. Toti prietenii mei au fost baieti, barbati si a fost foarte ok ca vorbeam aceeasi limba. De fete ma feream ca dracu’ de tamaie .
It’s hard to rezist it. I’ve tried -- really, really hard, but I’m addicted, I guess. 🙁
Tot ce pot să spun referitor la carte si film, după părerea mea, deși nici cartea nu am citit-o și nici filmul nu l-am văzut, e că eu cred, că autoarea are o viață sexuală mai mult imaginativă decât reală și un talent de a transpune totul în pagină pentru credule.
Am avut o prietenă, să-i dăm un nume de cod : Ana. Fata a crescut într-un soi de austeritate și și-a reprimat orice pornire sexuală care undeva s-a acumulat, din cauza mediului familial cu principii de viață învechite. A ținut așa mult timp, roșind adesea la glume sau bancuri cu și despre sex, chiar timide, nu extrem de vulgare. Astfel era considerată o puritană, avea și o fațã de neprihănită. O dată, eram la o petrecere de revelion, toți chercheliți și cu gura până la urechi, când un tip își punea problema cum s-o ia din loc cu mașina lui fără a fi oprit să sufle în fiolă. Ea s-a oferit să îi dea sfaturi și a scos o perlă pe care eu, simțind ceva potențial comic cu tentă sexuală, nu am făcut decât să repet ce a zis ea cu un aer serios. Toți au râs înafară de ea care nu a mai vorbit cu mine o lună de zile deși toți au intervenit favorabil, inclusiv eu mi-am dat seama că am rănit-o și mi-am cerut de nșpe ori iertare.
I-am încărcat telefonul de mesaje hazlii (pentru ea eram mereu comică) și m-a iertat. Într-o zi îmi pasează în brațe cele 50 de umbre a lui Grey în două volume mari, de parcă mi-ar fi strecurat niște cocaină și uimitã le deschid să văd despre ce e vorba. Citesc două pasaje și culmea că nimeresc peste o scenă umilitoare pentru personajul feminin care stãtea în genunchi legată și după ce mă conving că nu e de mine i le pasez înapoi. Ea insistă că e marfă de calitate și să nu judec cartea după numai două pasaje. O mai redeschid o dată și nimeresc culmea mai rău și îi bag scuza că nu am timp și oricum nu par a fi genul meu. Fratele ei care m-a cărat o dată cu mașina la munte pentru că ne-am reunit din mai multe localități, m-a tot întrebat când fac nunta, m-a exasperat cu pusul fiecãrui om în șablonul social denumit cãsnicie deși abia ne știam, mă întrebam cât o seca pe sor’sa, care e mai mare decât mine (la ani). Ana, știindu-mă mai dezinvoltă m-a abordat într-o problemă secretă și delicatã. A vorbit ea cu un tip Mirciulică pe facebook și voia să meargă la munte să-l vadă. I-am zis să nu se ducă, rămânând Ana perplexă pentru că ea voia să meargă și avea nevoie de încurajãri pe când eu i-am argumentat temeinic să nu meargă. S-a dus dar nu mi-a povestit nimic pentru că nu cred că a fost de bine. Restul e telenovelă. Ea e o tipă foarte ok, și cred că uneori, DA, ne influențează ce citim, căci preluăm idei, empatizăm cu personajul, etc., mai ales de suntem nițel naive și nu avem un iubit pe care să ne descărcăm tensiunea sexuală acumulată citind pasajele care ni se par extrem de erotice și ne excită mai ceva cum îi excită pe bărbați filmele xxx. Dacă citea Biblia nu s-ar fi dus la munte. Dacă cei din jur nu o frecau cu măritatul nu s-ar fi aventurat să viseze la cai verzi pe pereți și scenarii demne de Hollywood. Dar când te limitezi la job (unde ai numai colegi însurați) și casă unde ai tãi te întreabă când te așezi în rândul lumii (biropat), mergi la munte și toți vin cuplați numai tu nu și nu poți să te dai la partenerul alteia (de fapt poți dar nu e indicat) o hienă de Mirciulică s-ar putea să profite și în loc să dea banii pe o damă de lux, aburește online cititoare a umbrelor lui Grey, care apar pe rând chemate, epilate și aranjate, sperând că tu (hiena) vei fi prințul ei. Dar cum prostia se plătește, e bine să ai grijã din ce cărți (sau filme) te inspiri când îți construiești visele. 🙂
*resist (jumãtate din listă mea de prieteni are pe poză pus #rezist pentru că zilnic se duc în piațã în timp ce eu sunt extrem de ocupată și obosită stând pe blog aici. Ce ticăloasă sunt. 🙂
Să se consemneze că am fost supărată xx ore. Nu sunt destul de rachiunoasă, trebuie să mă mai antrenez. 🙂
Aștept noi provocări că de acum îmi știți slăbiciunile, loviți mai în forță. 🙂
Elena, s-a consemnat! Cu echipamentul de protecție cum stai?
Cât despre povestea cu prietena ta, nume de cod Ana, de multe ori o educație severă, restrictivă e urmată de o supradoză din fructul interzis.
Nu prea stau bine cu armura, mă mai aricesc eu dar în zadar. 🙂
De ce? Mi se pregătește ceva? 🙂
Dați fără milă, năuciți-mă! 🙂
Elena, ușurel cu invitațiile, că poate te ia cineva în serios 😀
Elena, esti prietena cu tefelistii ? Eu sunt din gasca cealalta, a lui Paul Hitter pe Facebook , capul mistourilor la adresa tefelistilor si nu numai. E distractie maxima zilnic la el pe pagina, ne amuzam ca la desenele animate ( desi e de plans ), de cat de manipulati si rupti de realitate sunt tefelistii.
Fire, e prima dată când aud de temenii aceștia de care vorbești și ori Vasilică e distras, ori e siderat de ce citește. 🙂
Lasa ca iti traduc eu, elena ! T.F.L. = Tineri Frumosi si Liberi, cum vedem prin ziare ca presa se refera la ametitii din fata guvernului. Pe romaneste … tefelisti !
Fire, am și prieteni frumoși și tineri (pentru că noi nu îmbătrânim chiar dacă ne mințim zilnic înghițind pastila aceasta placebo) dar liberi nu prea sunt că nu îmi fac prieteni de genul. Tipa din povestea mea de mai sus din câte am remarcat eu a luat țepe -- a avut o perioadă de exaltare când visa copii și familie și se simțea curtată si cea mai frumoasă dar după când s-a prins că a fost victimă unor poliamorezi mincinoși mi s-a părut că a intrat în depresie. Cred că a primit chiar și o recomandare căci a abordat-o și un tip suspectat că ar fi prieten cu hiena. Dacă ea ar fi fost mai sinceră ar fi primit sfaturi bune și nu ar fi luat poate țepe, dar a fost secretoasă până la un anumit punct.
În rest e foarte ok, supracalificată cum se zice, dar cam lipsită de șanse bune și are pretenții un pic cam mari.
Viața bate filmul! 🙂
De Paul Hitter chiar nu știu. 🙂
Bey Fochistule! Esti barbat, femeie sau hermafrodit? Ca n-as vrea ca eu sa te iau cu sar’mana, cu care tu-ti freci pendula. 😆
Elena, îţi dai seama ce putere de sugestie are cartea asta?! A fost de-ajuns să-i vezi aici titlul, şi gata, îţi şi doreşti să fii lovită mai în forţă! 😀
Aceeași putere pe care o are și pentru tine, ba chiar mai mare pentru tine căci tu nu reușit să pătrunzi cu puterea minții dincolo de cuvintele mele și cu siguranță nici dincolo de cuvintele celorlalți, în înțelesul lor. Sperăm ca Keth să facă un blog cu poze și pentru oameni ca tine. 🙂
Bag de seamă că vorbim împreună şi ne înţelegem separat. Mai gândeşte şi tu din când în când înainte de a riposta, ok? 😛
50 shades of stupidity?
Prostia și lovirea= violență. 🙂
Harlechina, îmi cer scuze. 🙂
Cred că e o problemă de cominicare la mijloc și ne-am înțeles greșit, într-adevăr. Abia acum am priceput glumița ta. 🙂
Pace? Eu am arborat stegulețul alb, să știi. 🙂
Pace să fie, Elena. E întotdeauna de preferat. 🙂
Cudi, ieri n-am citit cronicile de film la care faci trimitere. M-am gândit că ar fi pierdere de vreme. Acum le-am citit, am râs cu lacrimi.
Mi se părea imposibil ca un film (filme) atât de prost să genereze texte scrise cu atât umor. 🙂
Da, Renata, sunt deliciu. În plus, cred că tu înțelegi mai mult din ele, că ai citit o parte din carte și ai urmărit cât ai rezistat din primul film. You are a hero!
Când povestea începe cu “și el era putred de bogat și putea avea orice își dorea“, este semn că ceea ce urmează este extrem de slab și neverosimil, altfel nu avea nevoie să înceapă cu Deus ex machina.
Sondajul este o știință și este foarte ușor să obții rezultate greșite. De fapt, este atât de ușor să greșești rezultatele unui sondaj, încât unii trăiesc din a face sondaje care spun ce vrea clientul și rezultatele lor sunt folosite în marketing (care, cum spuneam altundeva, este minciună premeditată). Esența unui sondaj bun este să alegi un eșantion cât mai reprezentativ (pentru calitate), dar și cât mai mic (pentru a limita costurile). Esența unui sondaj prost stă în a alege eșantionul care să pară reprezentativ, dar să fie din grupul țintă al clientului.
Despre cărți și despre filme nu o să mă pronunț, că nu le-am citit sau vizionat, dar despre public o să îmi spun părerea, sperând că nu o sa ultragiez pe nimeni. A aprecia 50 Shades este semn de lipsă a reperelor estetice și a te declara fan al respectivei trilogii este o declarație de incultură și prostie.
Da, și mai ales când bătaia și umilința femeii se termină cu happy end ce mesaj transmite? 🙂
Bani, happy end, parcă merită puțină violență erotică, nu?
Auzi, Elena, da’ tu știi că femeile sunt principalul public al acestor filme? 😀
Auditivul Lotus, s-ar părea că te-ar atrage femeile inteligente deși după ce preferințe cinefile ai, tot vizualul predomină. 🙂
Probabil că ele sunt publicul, da, pentru bărbați e totuși prea soft, în ciuda aparențelor. 😛
Poate că bărbații nu dau bani pe bilet dar îl piratează de acasă, e greu de stabilit corect procentul.
Statisticile sunt ca fusta mini- arată ce știe toată lumea și ascund esențialul. 🙂
E greu de verificat veridicitatea informațiilor, dacă nu s-a exagerat cumva și în ce scop. 🙂
Și e și în trend. Cool. Are succes fiind cel mai vândut roman și pe buzele tuturor.
Da, asta e o greșeală. Deus ex machina vine mai spre final.
Dar, dacă te uiți la autoarea cărții, ce vezi? O grasă. Când mergi, pieton, pe stradă sau stai la semafor, ce vezi? Trecători, Singurii trecători care hăpăie un covrig, o gogoașă, un sandvici de la Mec, sunt grași. Fără să fi făcut un studiu științific, retina mea a înghițit imagini și a tras o concluzie: pe stradă trec oameni. Ăia obezi trec mâncând.
Io dacă mă uit la autoarea cărții se uită la mine, vede un bărbat nepermis de motalec și de sărac. 🙂
errată: eu cred că dacă autoarea cărții se uită la mine
Lotus, ce numești tu molatec? Eu văd că, în general, te ții bățos și nu renunți la părerea ta nici mort. 🙂
Da, dar cu biciușca și vătraiul, mai puțin. 🙂
Lotus, ce de greșeli faci când tastezi de la calculator…
Îți recomand să încerci să scrii mesaje de pe mobil. Sau dacă nu ai bani de un telefon mai performant, te înțelegem și te acceptăm așa, ce o să facem? 😛
Până acum câteva luni, nu aveam smartphone. Mi-a dat cineva cadou unul, așa că acum am. Dar cred că e stricată bateria, că nu mai pornește. Îl foloseam exclusiv pentru poze.
Păcat, îți oferă mobilitate, poți citi, comenta de oriunde, chiar și dintr-o sală/loc de așteptare, de oriunde ai semnal sau wi-fi și o clipă liberă. 🙂
E mai intim decât calculatorul de unde poți fi supervizat/urmărit de șef dacă ești la job, sunt mai multe avantaje dar sper că ai înțeles.
Dar eu prefer să aștept în sălile de așteptare.
Molatic și poate și costeliv? 🙂
Nu chiar, am mai pus ceva pe mine în ultima vreme.
Da, măi, n-au și ei un pic de decență… mănâncă pe stradă! Eu, cel puțin, deși-s obez, mănânc numai așezat la masă :-))
Ah, n-am vrut să par răutăcioasă, dar de fapt numai grase vezi mâncând pe stradă! 🙂
Keth, eu credeam că ești d-ăla, piele și os. 🙂
În mintea mea, cred și eu la fel.
Păi dacă n-ai citit/văzut cărțile/filmele și nu le poți aprecia, de unde concluzia că fanii lor sunt lipsiți de cultură? 🙂
Consider că Renata știe ce spune când afirmă că filmul este un căcat de clișeu, dar este excepțional în comparație cu cartea.
Cudi, subiectul propus spre dezbatere nu e bun, fiindcă, una peste alta, după nici 50 de comentarii, s-a ajuns la o frumuseţe de consens. 😛 😀
Realitatea e ca sunteti predispuse, ce s-o mai frecam. 😆 Dar daca noi n-am fi aia sa va propunem, ati fi predispuse degeaba. In concluzie zic sa ne futem, ca astia suntem. Ca o mai fi si cite-o Maica Tereza, nu zic, dar majoritatea omenirii e timpita dupa sex, ca doar d-asta se cauta, se vinde si se practica la scara macro.
Pe de alta parte cred ca dam mai multa importanta sexului decit ar merita-o. Moral, imoral my foot! Toti si-o trag pe rupte. In RO cel putin nu erau ipocriti. Babardeala era la putere si unanim acceptata. Aici e la putere si unanim blamata tocmai de cei care-o executa. Cazul Clinton fiind de notorietate. Si nu atit el, cit reverend-ul pulii, Jesse Jackson care-i consilia pe Clintoni dupa eveniment, pentru ca mai apoi sa se afle ca si el, la rindul lui, avea un copil din flori cu o extraconjugala 😆
Ca pe bune, barbatii, cu mici exceptii, sunt cu ochii pe cururi, craci si tite ori de cite ori li se iveste ocazia. Iar femeile, mai ales cele pline de foliculina, care acasa au un barbat “hop-top hai ti-o-ndop” dupa care-i intoarce un mare cur si pentru care doar ejagularea lui conteaza, e firesc sa-si caute orgasmul prin vecini, daca nu e adepta masturbarii.
In sensul asta am vazut un film jidanesc, acum citiva ani, cu viata unei familii de evrei ortodocsi. Ei bine, fata ajunge sa-l futa pe unchi, si pe alti membri din familie, dupa care-si ia lumea-n cap. Adica ea statea in pat acoperita cu un cearceaf cu gaura iar animalu’ statea la marginea patului balanganindu-se si rugindu-se sa fie iertat. Dupa care sarea pe ea, dadea de trei ori din cur, da’ parca-n dusmanie si de cara. Pai adica cum sa stai cu asa un monstru?
In legatura cu autoarea acestor scrieri, fata nu face altceva decit sa profite de ceea ce stie ca omu-si doreste sa vada si sa citeasca. Nu inteleg de ce s-a dus in extrem cu istorioara, dar probabil ca e una din sclavele sexuale la care se refera. Daca insa eliminam sclavia fara a ne atinge de sex, povestea mi se pare ca e banal de veridica si reflecta o realitate, nimic mai mult 😉
Adică în realitate lucrurile stau ca mai jos (apelez la copy-paste, din lene):
Era odata o fata de imparat. Grajdarul, subjugat de farmecul printesei, nu stia ce sa faca pentru a-i atrage atentia. Visand el cu ochii la stele, ce s-a gandit: “Ce-ar fi sa vopsesc eu un cal in verde. Printesa va observa calul. Va intreba cine a vopsit acest cal? Voi spune: eu domnita, eu am vopsit calul. Ea va aprecia originalitatea mea si curajul. Vom schimba cateva vorbe. Poate, candva ne vom plimba pe aleile domeniului si ii voi arata frumusetea naturii. Vom deveni prieteni. Si apoi, cine stie…”
Zis si facut, grajdarul vopseste calul. A doua zi printesa vine la garajduri si observa calul.
-- Cine a vopsit acest cal?
Grajdarul, cu un nod in gat, spune:
-- Eu printesa, eu l-am vopsit.
Printesa:
-- Hai sa ne f*tem!
O formă mai “elaborată” a aceluiaşi banc se găseşte aici:http://mioritice.libertatea.ro/banc/55095
Harlechino, cu bancul asta faceam furori acum 50 de ani 😆
Pai asta ai intels tu din tot rahatul pe care l-am mincat? Uite ce trebuia sa fi inteles 😛
https://v2valmont.wordpress.com/2011/01/14/deflorare-cu-bumbac/
50 de ani!!! Chiar aşa de… purisan 😛 eşti? 😆
Dar recunosc că povestea ta e mai faină! 😀
Harlechinooooo! Nu confunda experienta cu purisanismul 😛
Să înţeleg că ai căpătat experienţă în 3 ani cât alţii în vreo 15 şi ai început să faci furori cu bancul în cauză imediat ce ai început să vorbeşti? 😆
Eu n-am capatat nimic. Am muncit si am luptat cu vicisitudinile mentalitatii retrograde inoculate de parinti multor sexoase pentru a capata experienta de care m-am bucurat de-a lungul vietii si inca ma mai bucur (bucur nu e nume propriu 😆 ) 😉
https://www.youtube.com/watch?v=_ZTiO2MeFds
Lasă-mă intuiesc continuarea:
Grăjdarul i-a răspuns:
-- Nu, hai mai întâi să ne cunoaștem, să-ți arăt împrejurimile, să ne plimbăm ținându-ne de mână…
🙂
😆
Cred că e primul tău comentariu care-mi place fără rezerve. 😀
Parcă te-aș crede dar dacă-mi amintesc bine tu erai înaintea mea când s-a împărțit ironia, sarcasmul.
Totuși e un început bun căci dacă e așa măcar e o ironie fină, începi să te cizelezi. 🙂
Ia te uită, Vasilică şi-a pus proteza şi muşcă!
Dar, crede-mă, comentariul a fost sincer, nu stric ironiile fine pe tine, că nu le pricepi pe toate. 😛
Harlechino, ziceai că ești îndrăgostită și de Sf Valentines mă așteptam să scrii un articol despre iubire de să pice motanul lui Cudi în coadă. Bănuiesc că ai păstrat pentru mâine articolul respectiv că doar ește româncă iar mâine e Dragobetele. 🙂
Eu de abia aștept. 🙂
Elena, iar n-ai citit cu atenţie! 😛 Am spus că sunt îndrăgostită de cuvinte, şi nu de alea de pe blogul scos la înaintare.
Asta în primul rând.
În al doilea rând, nu ştiu câţi ani ai tu, dar româncele de vârsta mea au auzit mai întâi de importatul cuvios Valentin şi apoi de dezgropatul Dragobete. Aşa că, pe mine personal, şi unul şi altul mă lasă complet rece. Nici măcar nu ştiu în ce zi pică. Mă rog, acum, dacă tot mi-ai spus, ştiu că Dragobetele e mâine, dar nu intenţionez să memorez data. 😛
Dacă aş fi bărbat, poate aş scrie ceva despre mărţişor, pentru gaşca feminină. Dar cum nu sunt… mă abţin.
În al treilea rând, femeile cu adevărat îndrăgostite sărbătoresc dragostea în fiecare zi -- dar nu în aşa-numitul “virtual”.
Elena, ce bine-mi pare ca te-ai ritornerat! Ceva, in adincurile sufletului meu neprihanit, imi spunea ca nu mai poti trai, virtual, fara mine 😉 😆
Nu-ţi face iluzii, Papa/Gigli, dacă era numai de dragul tău se reintornera only and only la VatiCan. Nu poate trăi (virtual) fără noi toţi (me included 😛 ). 😆
Mă bucur că mi-ai alocat mie partea neprihănită a sufletului tău. 🙂
Să recunosc, să nu recunosc…să recunosc, să nu recunosc? Hmmm 🙂
Papi, tu vezi cum se bagă Harlechina între noi? E rând la tine…
Elena, spune-mi ca Harlechina fabuleaza si ca eu sunt adevaratul rezon pentru care esti din nou printre noi! 😉
Ce-mi dai dacă te mint frumos? 🙂
Mai are rost sa-ntrebi? 😉
Harlechino, noi, adica Elena si cu mine, nu avem nevoie de VatiClan pentru a comunica. Noi de mult am dat-o pe biocurenti, pentru a nu fi interceptati 😛
A propos, ca tot am adus vorba, o fi posibil sexul prin biocurenti. Ca asta ne-ar scuti de multe inconveniente 😉 si ar explica si enigma duhului sfint 😆
Mai întâi ar trebui să te interezi dacă mă poți curta, seduce prin biocurenți. 🙂
Dragoștili adevărati sunt cieli mai frumuoasi. Da. 🙂
Pai p-alea cu curtatul si sedusul le trecusem la inconveniente 😆
Nu se poate. Partea aceasta e cea mai frumoasă și emoționantă. Cealaltă nici nu contează că pentru partea aia se găsesc destule fete cu care ai ieși muuult mai câștigat și fără bătăi de cap la care eu sunt maestră. 🙂
Știu să întind și nervii pe moațe. 🙂
Pai o fi, dar in cazul asta trebuie sa ma astepti in gara, iar eu sa cobor din acceleratul de Toronto cu un mare buchet de flori, tu sa lacrimezi, eu sa ma ud, tu sa te-nbujorezi, eu sa te cred hipertensiva. Cum spuneam, complicatii. Asa, cu un biocurent mai naravas, puteam evita inconvenientele primului contact. Basca incompabilitatea. Ca noi doi sigur ne-am lua la bataie pina sa ajungem la hotel. Ai auzit tu de oameni biocurentati care sa se certe fara sa-si vorbeasca? Totul ar decurge in liniste si consens 😆
Am întrebat dex-ul și mi-a zis că biocurentul este activitate electrică prezentă în organele și tesuturile animale.
Mă simt jignită. Adică indirect vrei să spui că noi suntem animale? Te rog frumos să vorbești doar în numele tău. 🙂
Dar totuși am o nedumerire. Dacă biocurentul tău nimerește la vecina de la parter care e bătrână săraca și de abia merge darămite să se lupte contra biocurentului?
Sau dacă îl nimerește pe nenea care citește contorul? Te-ai gândit la riscuri?
La mine nu o fi bai că dacă dă peste feciorul tău cu ochi albastrii s-ar putea să mă mut în Canada. 🙂
Elena, citeste-ne mai jos! E deja pusa si reclamata 😛
Daca esti sub 30, iti fac lipeala cu fiu-meu. Dar daca esti trecuta, pot sa ti-o fac doar cu tac-su 😆
Papa, un bărbat de atât în vârstă pe cât se simte și o femeie atât de în vârstă oe cât arată- zicea un înțelept.
Tu nu crezi la fel? 🙂
În plus nu am C.I. lipit pe frunte- sunt toată numai un feeling. 🙂
Elena, in ceea ce ma priveste iti dau dreptate. Mai ramine sa-l convingi pe Pirat, daca esti sarita de pragul respectiv. El e undeva la frontiera lui 😉
Dacă întrebi, îseamnă că n-ai văzut “Demolition Man”.
Gigliule, dacă tu şi Elena faceţi un copil prin biocurenţi (imaculata concepţiune reloaded -- sau cam aşa ceva) îmi iau o escortă din trei crai de la răsărit şi vin să vi-l botez în numele cărui zeu vreţi voi. 😛
Harlechino, nu te deranja. Am vorbit deja cu Trump. Mi-a promis craiese 😆
A, excelent! Mă bucur pentru voi. Şi sper că Elena n-o să fie geloasă pe crăiese. 😛
Nu mai rămâne decât să treceţi la fapte înainte de a i se încheia lui Trump mandatul. 😀
Atentie! Santier in lucru! 😆
Am înţeles: Fornication Under Consent of the King. 😆
Ocolesc, nu deranjez.
Așa e, Papi, nu mai are rost să întreb, mai bine îți dădeam direct numărul meu de cont. 🙂
Acum ii spune cont? Eu il stiam de contoar, ca la contorizeaza 😆
Păi minciuna e un păcat și tu vrei să te mint gratis? Păi ce eu sunt politician? 🙂
Hai ca pina la urma prevad ca ne-o tragem la Cudi pe blog 😆
Cudi, unde-i dusul? 😆
Cudi, unde-i poliția blogului că vreau să reclam un viol verbal. 🙂
Oops! Ne-am si tras-o? Am fost putin ocupat si nici nu mi-am dat zeama (s-o fi scriind cu s sau cu z? e, fuck it! ) 😆
Nu. Reclamația era doar pentru tentativă de viol verbal. Pedeapsa e puțin mai mică. 🙂
Bey, cu exceptia Elenei, ca-i dama buuuuna, cititi si luati aminte! Asta-i un fragment din noul episod “50 shades of virtual” 😆
Neața! Eu sunt într-alt film acum, tocmai ce am terminat de lopătat zăpada din fața casei. 50 shades of snow.
Norocul vostru, aici sunt 14C, Pe la 5 ies la plaja 😆
Tot nu-i ca-n Suedia… http://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/in-suedia-pauza-de-masa-ar-putea-fi-inlocuita-cu-pauza-de-sex-674770
Cu conditia sa-ti fi degerat in erectie 😉
Acum serios vorbind, ar fi o idee excelenta. Partenerii se trag la sorti sau cum? Ca daca importam si noi reglementarea, nu mi-as dori-o pe aia de la stock room si nici pe nurse, care arata ca Zmeul Zmeilor 😆
Când apar asemenea jucării, o putem deja numi “artă”. 😉
https://hqcollect.tv/pack/18223-no/1446768-ash-hollywood-suffer-for-my-pussy-p-rnolab-net-mp4/