…am pierdut prieteni și am câștigat alții. Am schimbat jobul, poziția canapelelor în sufragerie, cafetierele, sistemul audio, nisipul lui Simon și am dezvoltat noi obiceiuri alimentare.

Am avut parte și de o tornadă care ne-a făcut să luăm pe sus copil, câine și pisic și să ieșim din traiectoria ei gonind prin orășelele învecinate, în căutare de chicken strips. Din fericire, n-a trecut peste cartierul nostru. Din nefericire, câteva săptămâni mai târziu nu ne-a ocolit grindina, din calea căreia nu ne-am mai obosit să fugim. Prin urmare, ne-a rupt spart ceva părți din acoperiș, lateralele casei și ne-a îndoit mașinile în așa hal încât a trebuit să le dăm. Nu mai am mașina sufletului meu, broscuța Bijou, cea mai tare mașinuță ever. Mihai a ales o Acura RDX și eu am degradat la nivelul unui Buick Encore, care oricât de mișto ar arăta, nu fuge, nu se simte magic ca Beetle-ul.

După cum se poate vedea în poza de mai sus, nu ne-au lăsat chinurile creației, nu, mai pictăm din când în când. Eu sunt cu partea abstractă, modele repetitive, aka flori mărunte, stele parameci și contraste de culoare, să se vadă de la o poștă. Mihai își continuă ascensiunea artistică pe linia clasică, cum se poate vedea în tabloul micuț cu pomi pe marginea șoselei (el insistă că e o alee în parc).

Iată și ultima mea performanță artistică, și asta lucrată be baza unui tutorial pe youtube (Aldus m-a încurajat să o postez pe blog, argumentând că e frumoasă și că, probabil, nu vă veți prinde că eu sunt geniul autor; în fapt sugestia lui bate înspre resuscitarea blogului în sine, peste care s-a așternut binișor praful):

Prilej cu care îi mulțumesc lui Aldus că ne trage din când în când de mânecă, atenționându-ne că nu merge blogul. Îmi scrie mie scurt un mesaj, dacă sunt acasă urlu după Mihai, hei, uite ce zice Aldus, că iar nu mere! Mihai rezolvă rapid și uite cum relația Aldus – Mihai dăinuie peste timp și hotare.

Mihai e într-un proces de schimbare de look acum, încearcă să-și crească barbă. Cred că azi e a opta zi de cînd nu s-a mai bărbierit, îl mânâncă fața, se teme să nu facă mătreață în barbă și își tot observă cele cîteva zeci de fire albe din bărbie. Se putea mai rău, îi tot repet, să fie roșii, nu albe, cum i se întâmplă lui Christian Bale.

Bobo se îndrăgostește pe Roblox și mie nu mi se pare nimic în neregulă cu asta, plus că a trecut de la faza pereți rozi, zâne și fluturași direct la goth, cu lănțișoare Ouija, hanorace negre, tricouri cu Assassins Creed și bocanci grei. Amândoi lucrează/învață de acasă, supervizați de Simon și Mișa. Cea care se expune Covid-ului sunt eu, prin natura jobului, indirect punându-i la risc și pe ei, chiar dacă fac tot ce autoritățile ne învață/impun să facem…

Ce mai facem noi ca să ne păzim de gripa asta: în fiecare seară, înainte de a pune definitiv capul pe pernă, dăm pe gât un păhărel de tărie. Ciocnim, spunem spell-ul magic și înghițim scurt, dintr-o singură înghițitură. Dacă înainte ne strâmbam în fel și chip când înghițeam tăria, acum am ajuns la faza în care nici măcar nu mai clipim când dăm pe gât alcoolul. Cuvintele magice? Ceea ce vă dorim și vouă: “SĂNĂTATE ȘI NOROC!”

https://www.youtube.com/watch?v=U2waT9TxPU0