Ieri a fost ziua cea mare: party-ul piticei. Ne-am trezit devreme, am mai făcut o tură de curățenie, am mai făcut un inventar al proviziilor ca să fim siguri că nu rămânem fără ceva esențial – și totul devine esențial când petrecerea este în desfășurare. Și “am făcut” trebuie citit “Cudi a făcut și eu nu i-am stat în drum”…
Read More »Acesta este cântecul pe care pitica îl învaţă la ora de muzică pentru serbarea de Crăciun. Îmi cam dau lacrimile de fiecare dată când îl ascult. https://www.youtube.com/watch?v=ubeVUnGQOIk
Read More »După ce uşa dulapului de bucătărie l-a luat prin surprindere pe Mihai şi i-a lovit scurt osul piciorului, oferindu-i experienţa acută a acelei dureri fulgerătoare, de maximă intensitate, ce ne face pe noi, martorii ofensivei mobilierului, să ne înghiţim, pe cât putem, hohotele de râs, a urmat un dialog halucinant cu pitica: Dar de ce nu e frumos să râdem?…
Read More »Pitica: – Când am fost la dansuri, am auzit cu toţii cum a bătut cineva în geam, mami! Eu: – Oau! Să fi fost fantomele? Pitica: – De unde fantome, mami?! Erau spiriduşii lui Moş Crăciun.
Read More »“Uite ce am făcut azi la grădi!”, mi-a explicat într-un suflet pitica. „Doamna ne-a pus să ne jucăm scăunelul muzical. Noi ne învârteam în jurul scaunelor pe muzică, iar când doamna oprea muzica trebuia să ne aşezăm repede înapoi pe ele. Eu am pierdut, mami…” “Distractiv joc”, intervin eu. „Uite ce e”, a continuat ea: „Mâine dimineaţă îi spui doamnei,…
Read More »Momentul ăla când te trezeşti înaintea lui mami, îi iei pe ascuns telefonul (pentru prima dată), te închizi în baie cu el, butonezi în neştire, descoperi camera foto, camera foto din faţă şi blitzul ăla strălucitor…
Read More »Toată lumea e grăbită, toţi sunt presaţi de timp, mai importanţi şi mai egali decât ceilalţi. Cum bine vă închipuiţi, de felul meu sunt molâie iar pe faţa mea scrie „lasă-mă să te las”, cu litere scurse a lene. Însă în privinţa unei chestiuni, mi s-a cam pus şi mie dopul, concret, cu statul la rând. Că mă aflu într-un…
Read More »