A fost Paștele. Luni mă trezesc, cu greu, mă ridic în capul oaselor și deschid ochii. În fața ochilor, îmbietoare, buda. Mă transfer pe budă și încep să cuget la efectele benefice ale veganismului și la… pe dracu’, altceva făceam eu pe budă și nu e nevoie să vă spun ce.
Pe hol se aud pași venind tiptil, apoi vocea lui Bobo: “Tati, mami întreabă dacă vrei să vină musafirii din nou diseară.“
Hmm… poate fi o întrebare capcană. Întreb: “Tu ce zici, vrei?“. Bobo răspunde prompt – “Da, vreau!“
“Ok, spune-i lu’ mami că, dacă ea vrea, vreau și eu.“
Când cobor, facem împreună o evaluare a resurselor: aperitiv mai este, ciorbă este, friptură este, desert… nț, s-a terminat tortul! Nu-i nimic, cumpărăm unul. Sunăm degrabă invitații, facem invitația și primim confirmarea instant pentru ora T.
Buuun! Fast-forward la T-30 de minute: n-avem încă tort!!! Am luat-o pe Cudi de-o aripă, ne-am urcat degrabă în mașină (în ținută sport, fără stres, fără poșetă) și-am plecat după tort. În parcare, la magazin, Cudi mă întreabă: “Ți-ai luat, portofelul, nu?” Eu, bătând demonstrativ cu mâna pe buzunarele exterioare ale pantalonilor scurți, “Bineînțeles, ce, nu știi cu cine vorbești?“.
Intrăm, alegem tortul, mergem la casă, îl scanează casierul și eu bag mâna în buzunar după portofel. Găsesc telefonul. Puțin îngrijorat, bag mâna în celălalt buzunar – dar găsesc celălalt telefon. M-am schimbat la față, cred, pentru că o aud pe Cudi: “Ce s-a întâmplat, nu găsești?“
Rușinat, îi spun casierului că mi-am uitat portofelul, iau tortul și mă duc să-l pun înapoi. În pun în frigider, Cudi mă înjură din priviri și-mi reproșează “M-ai făcut de râs unde lucrez!“. Mă caut de mărunțiș și realizez că pot lua un tort mai mic. Îl iau, mă duc la casier, îl plătesc și plec spre ieșire, unde mă așteaptă Cudi. Între timp ea fusese la mașină și adusese mărunțișul găsit printre pernele mașinii și pe sub scaune. Ne-am așezat pe o băncuță, am numărat toți firfiricii și, bucurie mare, am mai făcut de-un tortuleț. Mă duc la bakery, iau tortulețul și mă duc la casă.
Acolo casierul mă întâmpină cu “Îl cumperi din nou?” “Nu“, zic eu, “ăsta e altul“. Plătesc și, la plecare, vânzătorul îmi spune cu un amestec de ironie și compătimire: “Enjoy your cake, buddy!“.
55 Comments
😆
Cudi e MULT mai rabdatoare decat a mea :))
Vladimir, asta este varianta romanțată și în-rozită, pentru audiență generală 😀
” Mă transfer pe budă și încep să cuget la efectele benefice ale veganismului și la…” >:( Pe dracu’ ” efectele benefice ale veganismului ” : iti pot enumera minim zece vegetale care-ti fereca matzele mai abitir decat Fort Knox -ul !!! Tine-o cum ai apucat-o de cand te stii si-apoi , dracu a mai vazut biker slab ? Asta ca sa nu-ti amintesc de faptul ca , doar pomenirea cuvantului VEGAN in fatza alora de umbla cu Harley te poate umple de pumni… asta in cel mai bun caz . Mai frate , mai da-i dracului de musafiri , ce esti obligat sa le dai si ciorba si friptura si desert ??? Femeile la cafea si barfa , barbatii la bere si… mai gasesc ei cate ceva sa-si treaca timpul 😉 , copii la joaca in curte si , ceea ce-i mai important : VIZITELE SCURTE SANT CELE MAI PLACUTE , DATA VIITOARE NE VEDEM LA VOI ACASA !!!
Păi prietenii ne sunt prieteni pentru că ne place compania lor, nu? Și atunci, dacă aveam ocazia, aveam ce pune pe masă și erau și ei liberi, de ce să nu ne adunăm? Oricum, cu ei petrecusem și în ziua de dinainte (de Paști). Și, pentru noi, cel puțin, o întâlnire spontană are mai mult farmec decât una planificată.
Asta ma scoate pe mine din tzatzani : ” Oricum, cu ei petrecusem și în ziua de dinainte (de Paști). ” Pai , daca tot petrecura-ti si ziua dinainte …la ce s-au mai invitat iar ? Nu stiau deja gustul ciorbei lui Cudi ? Cu un lucru insa , sunt mai mult decat de acord : ” o întâlnire spontană are mai mult farmec decât una planificată.” Aici ai grait ca din Sf. Evanghelie astfel incat pentru asta … respect total Q ! I-am vazut in perioada asta pe fostii vostrii “stapani ” caci , m-am reintors de doar cateva zile din Nothingam -UK unde , n-am fost doar pentru petreceri din nefericire . Cum spuneam , i-am vazut pe britanici . Frate , aia parca-s blocuri de gheatza . Ce vorbesti de vizite -- planificate sau spontane -- ce vorbesti de niscai mese in compania amicilor sau vecinilor , ce vorbesti de alte invitatii la haleala ?!? Aia , au facut ce-au facut ATUNCI iar dupa… parca nici nu te-au cunoscut vreodata , parca nici nu ati fi mancat la aceeasi masa . In aceasta situatie , ai dreptate si aici : ” Păi prietenii ne sunt prieteni pentru că ne place compania lor, nu? ” Va doresc sa aveti tot restul vietii parte , doar de prieteni adevarati , prieteni in compania carora sa va simtiti cat mai bine , prieteni pe care sa va puteti baza nu doar voi ci , si pitica voastra . Respect Cudi&…Q !
Pentru asta ar trebui să se reîntoarcă în țară, nu, Mariane? 😆
@klaus Pe Q al cunosc la fatza doar in urma catorva poze postate de Cudi insa, sincer sa fiu , chiar n-am vazut ca pe fruntea lui sa scrie PROST caci , doar un prost s-ar intoarce intr-o tara de KKT ce are in plus … si locuitori de TOT KKT-ul !!! Mi-am sfatuit copii ca , odata plecati din mizeria asta numita Romania , sa nu se mai uite indarat iar eu insumi , daca asi fi mai tanar cu… un minim de douazeci de ani , asi fi parasit aceasta Cuitzarida nu azi ci , alaltaieri . Prieteni si prietenie poti gasii oriunde , cu conditia ca acea relatie , sa se bazeze pe respect reciproc restul , sant doar palavre klause . Inainte sa uit asta : am o nepoata medic pediatru care , impreuna cu sotul ei deasemenea medic { fosti colegi de facultate } au locuit vreo cativa ani in apropiere de Montreal dupa care , satui de frigul de-acolo s-au reintors in Romania pentru cateva luni iar azi , dau cu sapa intr-o clinica din Italia si chiar n-am avut senzatia ca acolo , duc lipsa de prieteni man . Respect !
Mariane, mulțam, tocmai mi-ai adus aminte de părțile pentru care nu te înghit. Io zic să nu te plafonezi, emigrează! 😆
@klaus Cu ce mortii mamii sa emigrez , cu 2.100 de lei { echivalentul in Dolari sau Euro cauta-l si singur } pe care Statul Roman , acest stat de impostori si de escroci se-ndura sa-i plateasca de parca mi-ar da pomana dupa ce , peste patruzeci de ani… mi-au FURAT banii din buzunare ? De fapt : ori ca astepti pensia , ori pomana Statului Roman tot aia-i aici in Romania ! Pai , numai medicatia contra cancerului pulmonar cu care m-am pricopsit , daca nu mi-ar da-o moca { sau de pomana daca-ti place mai mult termenul } , un medic inimos de prin Malta , numai aia m-ar costa cel putin dublu ! In plus , am mai spus de N ori ca , la aproape shaptezeci de ani , singurul loc in care asi mai putea emigra este… DINCOLO . Poate ne vom intalnii candva “acolo ” si-atunci , poate vei uita faptul ca nu ma-nghitzi , desii pentru mine , chestia asta este apa de ploaie mai ales acum . P.S. Chiar daca dumneata nu ma inghitzi { desii , poate ca-si avea totusi , unele organe ” comestibile ” } eu te salut cu acelasi respect .
Marian, tu le vrei copiilor mai binele de care n-ai avut parte, cu prețul de a-i avea foarte departe de tine. E una dintre cele mai mari dovezi de iubire, să nu fi egoist și să să îi lași pe cei la care ții să plece de lângă tine, pentru binele lor și cu prețul singurătății tale. Și da, e teribil de trist, de dureros că lucrurile astea se întâmplă.
Mariane, la șapte zeci de ani mă îndoiesc că ai vrea să te gust. Io am luat-o ca figură de stil. Sunt convins că și tu, nu-i neapărat nevoie să ne întâlnim dincolo.
@Cudi, draga mea,
M-aș bucura să ne întâlnim și nu prea. Nu cred că voi corespunde.
Dar fac ceea ce babele știu să facă 😀 Dau sfaturi nesolicitate.
Dacă vă vin prieteni fără a vă anunța,am o rețetă imbatabilă de gogoșele. Urmează:
un pahar iaurt , un ou, un praf de copt, un zahăr vanilat, coajă lămaie, făină cât să fie un aluat moale, de turnat.
Se amestecă și se pun cu lingurița într-o tigăiță mică, înaltă, cu mult ulei încins. Se întorc, apoi se scot gogoșelele pe hârtie absorbantă. Se servesc pudrate cu zahăr nesănătos ori alături de gem asemenea 😳
PS din vremurile de dinainte mai am și o rețetă ieftină de chec. Mi-e cam jenă să ți-o ofer, acum, când avem de toate.
PS Singurii mei prieteni sunt din liceu ori facultate. Puțin sub 10. Nu știu dacă e normal și mă bucur pentru că voi aveți pe cine invita la masă.
Vax-Albina, mai degrabă nu corespundem noi! Noi suntem cu morcovul in fund (ca niște ciudați inculți). Vreau și rețeta de chec, gogoșelele o să le facem curând (și publice). Mulțumim!
Albino, tu n-ai pe cine invita la masă?
Sunt genul care e-vită 😀
Pot să te ajut să nu?
Mulțumesc. Prea târziu. 🙁
Mă uimește siguranța ta. Sună ca un autoblestem.
Vax-Albina, Someone & all of you -- am o perioadă în care lucrez noaptea plus câteva ore pe zi. Până pe 7 iunie. Sunt cam varză. Intru, citesc ce mai spuneți, însă nu reușesc să mă adun fizic și psihic, motiv pentru care tac. Vă îmbrățișez cu drag.
Oferim suport calificat antistress:
🙂
rel="nofollow ugc">
😆
nu le ascult (în general nu prea dau play pe clipurile din comentarii). dacă vrei să-mi zici ceva, zi-mi în scris.
în generalnu preacitesc comentariile, așa că nu văd ce ar mai fi de arătat!😆
😉
Orice îngrijorare trece când citești această veche poveste sufistă…
Un rege și-a chemat înțeleptii de la curte și le-a zis:
„Urmează să îmi fac un inel foarte frumos. Am unul dintre cele mai bune diamante posibile. Vreau să pun înăuntrul inelului un mesaj care să-mi poată fi de ajutor într-un moment de disperare covârșitoare.
Mesajul trebuie să fie foarte scurt, ca să poată fi ascuns în inel, sub diamant.”
Erau cu toții înțelepti, erau cu toții mari învățati. Ar fi fost capabili să scrie tratate grandioase. Dar să-i dea un mesaj nu mai lung de doua-trei cuvinte, care să-l ajute în momente de disperare cruntă…
S-au gândit, au căutat în cărțile lor dar n-au găsit nimic.
Regele avea un servitor bătrân, care îi era aproape ca un tată – fusese slujitorul tatălui său. Mama regelui murise de timpuriu, iar slujitorul acesta avusese grijă de el, așa că nu era tratat ca un servitor. Regele avea fața de el un imens respect. Bătrânul i-a zis:
„Eu nu sunt un înțelept, nu sunt un învățat, dar știu mesajul – fiindcă nu există decât un singur mesaj. Iar oamenii aceștia nu ți-l pot da; el nu poate fi dat decât de către un mistic; de un om care s-a cunoscut pe sine.
În îndelungata mea viață la palat, mi-a fost dat să întâlnesc tot felul de oameni, iar printre ei am întâlnit odată un mistic. Fusese și el un oaspete al tatălui tău, iar eu am fost cel care s-a ocupat de el. La plecare, în semn de mulțumire pentru serviciile mele, mi-a dat acest mesaj”, și bătrânul i-a scris pe o bucățică de hârtie. L-a împăturit și i-a zis regelui:
„Să nu-l citești, să-l ții ascuns în inel. Deschide-l numai când orice altceva a dat greș, când nu mai există cale de ieșire.”
Acel moment a venit nu peste multă vreme.
Țara a fost invadată, iar regele și-a pierdut regatul. Fugea pe calul său ca să-și salveze viața, iar dușmanii erau pe urmele lui. El era singur; ei erau mulți. A ajuns într-un loc unde cărarea se termina, deci a ajuns într-un punct mort.
Nu se putea întoarce – ar fi însemnat să dea peste dușman; acesta se apropia, se auzeau copitele cailor. Înainte nu se mai putea duce, iar altă cale nu mai era…
Deodată și-a adus aminte de inel. L-a deschis, a scos hârtia și a găsit acolo un mesaj extraordinar de prețios.
Pe bilet stătea scris atât:
„Și asta va trece”
O mare tăcere l-a cuprins când a citit aceasta propoziție: „Și asta va trece”
Și a trecut.
Totul trece. Nimic nu dăinuie în lumea aceasta. Dușmanii care îl urmăreau pesemne că s-au rătăcit prin padure, pesemne că au apucat-o pe o alta cărare; încet, tropotul copitelor s-a stins, până nu s-a mai auzit deloc.
Regele le-a fost cum nu se poate mai recunoscător slujitorului și misticului necunoscut. Cuvintele acelea s-au dovedit miraculoase.
A împăturit hârtia, a pus-o la loc in inel, și-a adunat oastea din nou și și-a recucerit regatul. Iar în ziua în care intra victorios în capitala lui, pretutindeni era sărbătoare, muzică, dans – iar el se simțea foarte mândru de el.
Bătrânul era prezent și mergea pe lângă trăsură. El i-a spus regelui: „Acesta este de asemenea un moment potrivit ca să citești mesajul.”
Regele i-a zis: „Ce vrei să spui? Acum sunt victorios, oamenii sărbătoresc. Nu sunt lovit de disperare, nu sunt într-o situație fără ieșire.”
Bătrânul i-a spus: „Ascultă. Misticul mi-a spus așa: Mesajul ăsta nu e numai pentru restriște, el e și pentru ceasurile de veselie. Nu e numai pentru atunci când vei fi înfrânt; e și pentru atunci când ieși victorios – nu doar când ești cel de pe urmă, ci și când ești primul”.
Atunci regele a deschis inelul, a citit mesajul:
„Și asta va trece”
Și deodată aceeași pace, aceeași tăcere în mijlocul mulțimilor jubilând, celebrând, dansând… dar mândria, egoul dispăruseră.
Totul trece.
Regele l-a rugat pe bătrânul servitor să vina să șadă alături de el în trăsură. L-a întrebat: „Mai e și altceva? Totul trece. Mesajul tău mi-a fost de un ajutor imens”.
Bătrânul i-a zis: „Al treilea lucru pe care l-a spus misticul a fost:
Adu-ți aminte că totul trece. Doar tu rămâi; tu rămâi pururi ca un martor
Tu ești realitatea; orice altceva nu e decât un vis. Visele frumoase și coșmarurile se succed pe rând. Dar nu contează dacă e un vis frumos sau un coșmar; ceea ce contează e cel care vede visul. Văzătorul este singura realitate…
Iar cel care vede e întotdeauna prezent, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru; indiferent ce faci sau nu faci, el e acolo. E acolo de secole, de o veșnicie, așteptând ca tu să devii conștient de el…
Adu-ți aminte de el atunci când ai o stare de bine, o euforie; adu-ți aminte de el când suferi, când ești nefericit. Adu-ți aminte de el în orice context; în orice stare de spirit – adu-ți încontinuu aminte de el.
În curând vei fi capabil să rămâi centrat în el, nu va mai fi nevoie să-ți amintești.
Iar ziua aceea e ziua cea mai mare din viața unui om. În ziua aceea te iluminezi. În ziua aceea te trezești. În ziua aceea Zorba se transforma în Buddha.”
*Osho – Trăiește în felul tău”
PS:
Osho a spus:
-- Celor ce mă iubesc le voi da mii de motive să mă iubească și mai mult; iar celor ce mă detestă le voi da mii de motive să mă deteste și mai mult!!! 😆
Enjoy!!! 🙂
&
https://www.youtube.com/watch?v=r-Nw7HbaeWY
https://www.youtube.com/results?search_query=terminator+6
“Intrebare : ” klaus ” { ala care se da ocean la C&K pe blog } , ala are si el un blog ceva dupa stiintza dumitale ? Nu reusesc neam sa-l abordez la el “acasa ” { iar pe twiter sau FB ori instagram chiar nu mai am obiceiul sa ma amestec } sa vad si eu cam ce hram poarta caci , la cat de scortzos este ai zice c-ai cel putzin ruda de sange cu Iisus !”
Mariane, io cred că nu suferi destul…
La faza cu scorțos cam are dreptate.
Păi la ce te poți aștepta de la un bou?
M-ai făcut să râd. La fel ar fi răspuns și Mihai.
Mă bucur.
@Mariane
Abordează-mă oriunde vrei, dragul meu, pe blogul lui C&Q de exemplu. Sper că calitatatea dialogului unde neamurile tale nu mă găsesc, pot da o consistență superioară uneia vădit patologice.
Dă-mi și o adresă de mail, să pot să-ți transmit propriul marș! corect politic.
@klaus Bine ca-mi adusei aminte sa-ti fac si-o precizare . Daca l-am intrebat pe Aldus despre dumneata si daca ai vreun blog , am facut asta deoarece am vazut ca majoritatea bloggarilor au obiceiu sa plaseze la inceputul blogului niste chestii prin care se prezinta unor eventuali vizitatori . Crezand ca esti vreun tip din cale afara de titrat { un cercetator , cum spunea “cineva ” la Aldus pe blog mai nu stiu cand } am considerat ca-i de datoria mea sa fac cuvenitele ” cercetari ” si sa ma informez asupra persoanei dumitale plus asupra felului cum gandesti . Din postari… se pot afla multe . Acesta-i motivul pentru care l-am intrebat pe Aldus de , “adresa ” dumitale . Chiar nu cred ca meritam sa ma iei cu bolovani si sa ma tratezi in maniera aceea . Dar , asta-i doar parerea mea .
Ce părere aveți de papa Francisc?
@klaus Pana mai ” ieri , alaltaieri ” te dedeai de ceasul mortii sa-i stabilesti sexul lui Aldus , fara sa iei in consideratzie ca , dumneata insusi esti de fapt o tzatza … o tzoapa de fapt , cum ar fi spus fica fostului Presedinte Traian Basescu , fosta europarlamentar EBA . Chiar te asemeni cu ea in multe privinte 😉 . Numai o tzatza , o tzoapa nenorocita , poate arunca cu laturi si fel de fel de invective asupra unor musafiri , a unor vizitatori din casa { blogul le apartine lui C&K deci este casa lor } unor oameni care , nu te-au invitat niciodata acolo insa -- deoarece asa-s ei educati -- te accepta . Nu-mi este greu sa arunc si eu cu bolovani dar , chiar nu vreau sa le sparg astora geamurile si portzelanurile din living , spre deosebire de dumneata . Pentru corecta dumitale intelegere , hai sa spunem ca… asta mi-e educatzia ! De suferit { multumesc pentru grija-ti extrema } sufar insa , nu din motivele pe care le crezi dumneata ci , doar pentru faptul ca , exista astfel oameni in lumea libera , oameni care gandesc fix ca dumneata : cine nu gandeste ca voi este bou si ca atare ai dai un marsh … corect politic ! Poate ca , vei invatza vreodata ca , boul la care faceai referire , esti de fapt dumneata . Acum chiar zambesc caci , imi dau seama cum suna asta : -- DOMNULE KLAUS SUNTETZI UN BOU , MARSH LA STAUL , ALA -- TI ESTE LOCUL !!!
Pentru corecta informare a publicului cititor, nu klaus se dădea de ceasul morții să-mi afle sexul, ci practic mai tot restul lumii. Motiv din care m-am și gândit să le fac o poză cu el. 🙂
Gata, bre, nu vă mai certați! Zici că sunteți copii mici.
Mariane, îți mulțumesc pentru persoana a doua, plural. M-aș fi bucurat ca și după sentința cu boul să fi păstrat, măcar din complezență aceeași cantitate de respect. Una peste alta eu mă declar mulțumit. Respect, vorba ta.
@klaus Nu trebuie sa-mi multumesti caci persoana a doua plural nu-mi apartine mie ci… alcuiva . Daca dumneata esti multumit… eu sa fi sigur ca , nutresc aceleasi trairi iar respectul , frate , asta-s eu vorba lui Stefan Banica jr. , ce dracu sa-mi faci daca-s respectuos cu cei pe care-i cred ceva mai luminati la minte decat propria-mi persoana !?!
Frate, altcuiva, adică eu, îți dorește să fii sănătos. Mă leși amu, te rog? Mulțumesc!
Mie-mi place.
Și mie
Este un om deosebit, zic eu. Pare să schimbe în bine instituția bisericii catolice și încep să cred că a fi ultimul papă nu este neapărat negativ.
Ultimul papă? Știi tu ceva ce eu nu?
Cică niște profeții… https://en.wikipedia.org/wiki/Prophecy_of_the_Popes
Părerea mea este că în ziua de azi (spre deosebire de acum câteva sute de ani) nu ajungi papă fără să te mulezi perfect și să dai glas agendei unei elite. Nu cred că se mai pune problema că papa, indiferent de ce ar spune el, vorbește cu de la sine putere și eventual inspirat de Dumnezeu. Prin urmare, acțiunile și declarațiile acestor papi sunt revelatoare cu privire la ce vrea elita de la noi. În ultimii ani a cam vrut îmbrățișarea științei (Big Bang-ul și evoluția nu contrazic creația divină) și acceptarea homosexualilor, acum vrea acceptarea imigranților și cine mai știe ce, că nu i-am urmărit discursul. Eventual îmi puteți spune voi.
Deci papa joacă un fel de rol, e un fel de marionetă?
Și anume chiar rolul de suveran pontif, adică de papă. Tu crezi că poți ajunge într-o funcție similară cu a lui așa, oricum? Gen pentru că ești un model de evlavie și pioșenie? Eu nu cred.
Ok. Tu cum crezi că a ajuns Francisc papă? Mie nu-mi pare câștigătorul unui concurs de giumbușlucuri.
Eu cred că tot sistemul din jurul lui este putred. Uite o mostră:
https://evz.ro/cardinal-australia-vinovat-pedof.html
Sau:
Luate la repezeală, de pe Google.
Nu văd care-i nedumerirea; teoretic și ca președinte de stat ai toate șansele să ajungi, lumea nouă fiind democratică, da’ practic îți trebuie o susținere de culise pe care n-o s-o obții dacă nu bifezi anumite cerințe.
Tot sistemul din jurul lui e putred. Poți să detaliezi oleacă?
Cred că e foarte simplu. Pe de-o parte, dacă ești ateu, atunci Biserica este compusă fie din naivi, fie din manipulatori. Și e clar că ăștia din vârf manipulează mai tare. Pe de altă parte, dacă crezi în Dumnezeu, atunci trebuie să-ți amintești că Iisus a fost omorât de preoți. Și anume de capii preoților din acea vreme -- și nu erau preoți romani.
Credința e o chestie de suflet, nu de expunere, mai mult mă aștept s-o găsesc la un preot simplu de la țară decât la un episcop, cardinal, patriarh sau papă. Ultimele două mai ales sunt funcții cu impact în sfera politică, așa că deseori spre ele sunt atrase persoane care nu își doresc să aprofundeze relația lor cu Dumnezeu și să fie un canal de manifestare a Acestuia, ci să obțină mai multă putere (religioasă, politică, financiară etc). Mai ales astăzi, într-o epocă în care lumea s-a întors cu susul în jos.
Știi că în diverse țări (cred că și la noi) există obligativitatea asta ca marii oameni politici (președinți, miniștri etc) să jure cu mâna pe Biblie că vor respecta blabla? „So help me God!” parcă se încheie discursul de investire al președintelui american. Câți dintre politicieni, totuși, crezi că sunt cu adevărat ființe religioase?
Suntem o lume de ipocriți. Și cu cât o să mergi mai sus, spre vârfurile ei de putere, cu atât o să găsești, ca regulă generală, mai multă ipocrizie. La nivelul ăla nici măcar funcțiile religioase nu cred că fac excepție, cum de altfel nu făceau nici acum 2000 de ani (perioadă față de care omenirea nu a progresat spiritual, ci a regresat). Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici.
Prin urmare, mă aștept ca papa să fie un ilustru reprezentant al unor cu totul alte cercuri de putere și interese decât cele pe care le-ar presupune funcția lui. Lucru confirmat de-a lungul anilor de activitatea unora dintre ei. Apropo de care: https://www.dailywire.com/news/47973/pope-francis-approves-change-lords-prayer-paul-bois
CER(i)N(te) (cer)N(ute) cErN(ite)…
https://www.youtube.com/watch?v=GOwfLBDMUHg