(Articol scris de Klaus, dar pentru titlu eu sunt vinovat.) La mulți ani, România! La mulți ani, români, oriunde vă localizează sistemele de localizare! Coioții, despre ei era vorba… data trecută i-am scrumat groaznic. Era prima dată, aveam o scuză. Acu’ s-au aliniat astrele ca la o sută de ani odată și aveam un sentiment, era să scriu feeling 🙂…
Read More »M-a uns la inimă video-ul de mai jos, pe care vă rog să-l urmăriți. Nu degeaba culturile se coagulează în jurul câte unei bucătării (unui specific culinar). Bucătăria este cultură. Unde Arhimede zicea “dați-mi un punct de sprijin și voi răsturna Pământul”, Radu Anton Roman a răspuns “îți dau ciorba, dă-mi eternitatea!”. Iar Pleșu a întărit: “Bucătăria e bibliotecă, arhivă,…
Read More »Inspirat de capodopera la ceaun a lui Klaus și de absența lui Cudi, am zis că-i momentul să gătesc ceva. Iar cum eu nu gătesc lucruri obișnuite (prea multe șanse de a greși, înțelegeți), încerc ceva tradițional. Azi – răcituri de porc. Ok, să începem. Rețeta! Iau teancul de “Poveștile bucătăriei românești”, caut volumul “Sărbători creștine la Români” și caut…
Read More »[Articol scris de Klaus] Bogracs îi zic ungurii, o fi și gulaș românește, habar n-am! E mâncarea cu mai mult de o mie de variațiuni pe temă, imaginația o folosește fiecare numărând câți halitori șterg la sfârșit ceaunul cu pită. Hai, vorba multă… Ingrediente. Urăsc capitolul ăsta, niciodată nu iese cum vreau. Ceapă 1 kg, morcovi la fel, juma’ de…
Read More »Văzusem filmul cu șoricelul bucătar, dar am uitat în ce a constat farfuria cu care l-a înduioșat pe criticul culinar. Oricum, nu mi-am închipuit că ratatouille (ce nume exotic!) înseamnă felii de legume sprijinite una peste alta, felii de vânătă, de dovlecel, de roșie și ceapă, așezate deasupra unui sos de roșii cu ardei și toate astea întovărășite de miresme…
Read More »A adus ieri Mihai, din partea unui coleg de la birou, o plasă plină cu mere pădurețe. Mi-a pus în brațe comoara și m-a amenințat că, dacă mai vreau, poate să aducă un portbagaj plin (s-a oferit colegul). Că nici nevasta acestuia nu mai știe ce să facă cu ele. Chestia e că, de dată recentă, m-a tot bântuit un…
Read More »Știu că pe voi, cei din Europa, nu prea vă interesează rețetele de pâine, pentru că aveți de unde cumpăra pâine bună. Eu n-am găsit aici o pâine bună, așa cum o știu de acasă, o pâine care să nu fie dulce (nu înțeleg de ce bagă ăștia zahăr și-n pâine), acră (nu înțeleg de ce e atât de populară…
Read More »Ieri, pe la ora trei, amiaza, plimbând lingura de lemn prin tigaia aia mare încărcată cu sos, am urlat înspre biroul piticei: “Ei, cum miroase?!”. “Bineee! Da’ ce faci?” “Butter chicken!” “Ah, credeam că faci indian food!” 😀 Are nas fin… Exact, mi-am zis în sinea mea, și eu credeam la fel, că butter chicken e butter și chicken, e…
Read More »Când am nelămuriri în materie de rețete, sunt două doamne cărora le ofer toată încrederea. Două doamne renumite, de care, foarte probabil, ați auzit și voi: Jamila și Laura Laurențiu, cea din urmă fiind autoarea binecunoscutului blog Rețete ca la mama. În seara asta, Jamila ne-a făcut fericiți, cu rețeta ei de pizza. De ce vă zic de ele? Pentru…
Read More »Acum, că am și eu răgazul de a sta pe scaun și a vă scrie, miroase în casă îmbietor, a aluat copt, cu miresme de vanilie, rom, lămâie. Păcat că nu pot încărca mirosul online. Tocmai am oprit cuptorul, le-am scos, le-am uns puțin cu ulei și le-am pudrat cu zahăr ușor vanilat, dar nu am încercat vreuna, am zis…
Read More »Da, măi, nu mi-era clar dacă v-am povestit vreodată cu ce mâncare ne delecta tata când avea chef de bucătărit. Firește că el era stăpânul discului și grătarului, dar cartofi din ăștia făcea mai des, cel puțin o dată la două săptămâni. Vara îi mâncam cu salată de roșii, iarna cu gogonele murate. Deși am început ziua cu post, respectiv…
Read More »Am avut ieri musafiri la cină, vecinii etiopieni – părinții și cei doi copii cu care pitica noastră se joacă adesea. Vecinii noștri etiopieni sunt ortodocși de rit vechi, iar acum sunt în postul Crăciunului, care Crăciun îl sărbătoresc în 7 ianuarie. Motiv pentru care meniul cinei mi-a dat ceva bătăi de cap, neputând găti cu carne/lapte/ouă. În sfârșit, I…
Read More »Nu știu dacă, unde, când am gustat eu vreodată roșii uscate în ulei, cu miresme de busuioc și usturoi, și cum mi s-a implantat mie ideea fixă că preparatul ăsta ar fi mare fițoșenie, ceva gen dulceața de nuci verzi. (Fițoșenie în sensul bun.) Ca să fiu sinceră, nu m-aș fi legat la cap cu rețeta asta dacă n-ar fi…
Read More »În timp ce scriu asta, pe aragaz bolborosește o dulceață miniaturală, respectiv dintr-un nici un kg de căpșuni cărora li s-au urcat chimicalele la cap, de vreme ce s-au încăpățânat să nu se strice undeva în spate, în frigider, unde le-am uitat acum vreo două săptămâni. În cuptor se dustulesc câteva borcane cu ardei în sos de muștar cu bulion,…
Read More »M-a mâncat în fund să mă laud lui Fire și lui Delfinaș că fac plăcinta de mere bună. Bonus: c-o să și vin cu dovezi în sensul ăsta. Here I am! Aș fi putut merge la magazin să cumpăr foi de plăcintă: n-am făcut-o, ca să dau o notă de autenticitate plăcintei mele și dovadă de spirit de sacrificiu. Aș…
Read More »Ar fi fost mai ieftin și, evident, mai ușor să cumpăr un tort de ziua piticei, dar am înțeles, în timp, că dincolo de aspectul impecabil al torturilor din magazin, gustul e nesatisfăcător, cu mici excepții – cum ar fi cheescake-ul New York style. Cum v-am mai spus, sunt antitalent la decorat deserturi sau orice alte preparate culinare. Noroc că…
Read More »În umbra conflictelor bivolărești, am cuptărit ceva bun, cu dedicație pentru pitica noastră, ca să fie de dulce pentru la școală. Numele generic al acestei creații este „cuib de viespi cu scorțișoară”, dar eu am redenumit-o „cicloane”, unul dintre motive fiind că arată ca niște cicloane văzute din spațiu, așa, spiralate. În engleză le zice „cinnamon rolls” și e nebunie…
Read More »Printre aperitivele pentru petrecerea de revelion am pregătit, la sugestia prietenei mele Anda, nişte rulouri cu aluat franţuzesc, caşcaval şi şuncă. Gustul a fost foarte bun şi reţeta, din câte veţi observa, e foarte simplă. În zece minute le puneţi în tavă şi în alte 30 – le puteţi mânca. Am folosit aluat de foietaj cumpărat, în Canada îi spune…
Read More »Ieri şi azi am mâncat peşte – crap la cuptor şi ciorbă. Ieri a fost faza cu cuptorul, când am pus crapul crăpat (piatra crapă capul caprei…) pe din două şi uns cu ulei pe un pat de felii de roşii; tot cu felii de roşii l-am învelit şi pe deasupra, sărăt şi piperat cum era. Asta-i toată faza cu…
Read More »Zilele astea, după îndelungi aşteptări (ce au durat vreo două decenii şi jumătate), am gătit şi mâncat pe îndestulate batonul copilăriei, ciocolata de casă ce-mi îndulceşte amintirea anilor de demult, pe când mama avea în cămară, la discreţie, lapte praf. Dintotdeauna am fost un fan devotat al batonului copilăriei, mă răsfaţă înzecit mai mult decât cel mai fin pătrăţel Lindt,…
Read More »M-a lăudat Marlene şi-am comutat muza scrierii pe ce-am mâncat bun, azi. Azi, că e miercuri, am gătit de post (mai nou, ţinem post miercurea şi vinerea, nu c-am fi bisericoşi (dar nici că n-am fi), ci c-aşa e bine. Mă rog, nici noi nu prea ştim exact de ce o facem, dar n-are cum să nu fie de bine,…
Read More »Zilele acestea am mâncat orez de ni s-au lungit ochii. Un orez foarte bun, ţâţă de mâţă, splendisimo, gătit de magicul meu soţ. Irelevant, lângă garnitura de orez, a poposit în farfurii şi câte un polonic de tocăniţă de vită, gătită de mine. În exclusivitate pentru cititorii acestui blog, urmează reţeta garniturii de orez, intitulată de talentatul meu soţ: “Orez.”,…
Read More »Acum depinde şi la ce spongioşi ne raportăm. Eu zic de bureţii ăia rotunzi şi pufăcioşi, pe care, dacă-i strângi în pumn, îi faci bilă de aluat. Şi nu e tasty. În bombasticele mele chifle am băgat făină, apă, sare, puţin zahăr, ulei de măsline şi drojdie. În cazul ălora din comerţ, fumezi o ţigară până lecturezi lista de ingrediente….
Read More »După multe rateuri în domeniul panificaţiei casnice, am nimerit pita ai mai bună şi reţeta-i o bagatelă uşor de făptuit. Am eliminat din reţete, rând pe rând, sofisticăţenii precum zahărul, untul şi uleiul de măsline şi-am copt, într-un final, pâinea cu gust de acasă (Ardeal). Aşa arată: În această pâine am investit: Cam trei sferturi de kil de făină; O…
Read More »Dat fiind belşugul tomnatic din grădina alor mei, mi-am propus să încerc şi eu astăzi reţeta vinetelor evantai, cu care nu doar revistele de gospodine din biblioteca băii m-au ispitit, ci şi pozele Anei de pe facebook, rupte din raiul marginilor de Retezat. Reţeta în sine nu-i mare scofală, durează 10 minute până le băgaţi la cuptor, iar ceea ce…
Read More »Inspired by 9 – unde găsiţi şi reţeta aluatului – cu menţiunea că, pe lângă cele cu umplutură de brânză, am făcut şi câteva cu dulceaţă, altfel m-ar fi renegat pitica.
Read More »Nu ţin postul mare, însă miercurea şi vinerea gătesc şi mănânc de post (din motive de sănătate, nu religioase), respectiv fără proteine animale. Pentru această zi de post am urmat sfatul prietenei mele Anca, de care am mai pomenit pe blog, ea fiind specimenul acela feminin pe cale de dispariţie, care n-are cont de facebook pentru că nu vagabondează fără…
Read More »Nu sunt eu cine ştie ce bucătar priceput, gătesc după ureche şi improvizez bucată cu bucată cele ce le-adun în cratiţă. Uneori rămân şi eu impresionată de rezultat, aşa că, a-mi nota paşii şi ingredientele mâncărurilor cu care am încântat pitica responsabilă de controlul calităţii, e un demers mai mult decât oportun, pentru vremurile ce vor să vină ori când…
Read More »Cred că se ştie că şi eu şi fie-mea suntem piciocare împătimite. Când nu e rost de un piure, punem de-un pireu, când nu merge de-o tigaie de cartofi prăjiţi, îi facem ciorbă, alteori îi coacem şi cel mult o dată-n an îi facem tocană, din care mâncăm cu resentimente cât îi fiebinte şi proaspăt gătită. Astăzi am îndrăznit o…
Read More »Postarea asta n-a importat-o wp-ul, am ţinut s-o târâi şi pe blogul acesta, că tot la mancare mi-e gândul. :p …Cã bine mai ştiu mânca. Cartofiori la cuptor, în straturi, cu carne de vitã tocatã printr-înşii şi-necaţi în torente de smântânã chivernisitã cu sardine sãrate. Sã plângi, nu alta! Sã-ţi tragi palme ca ultimul masochist, cum cã ai îmbucat atâtea…
Read More »Asta e o reţetă din categoria hard stuff a la Cudi. E făcută după „ureche”, însă merită, merită s-o încercaţi, mai ales dacă sunteţi fani ai cărnurilor la cuptor, fragede, înmiresmate şi suculente, dintr-acelea care se desfac uşor sub apăsarea furculiţei, nu opinci de le tai cu joagărul. Recunosc, eu am avut ceva emoţii cu ea, pentru că laptele în…
Read More »Acasă, la ai mei, toate alea funcţionează după un program, că vremea nu stă. De regulă, după ce intru pe poartă şi ne pupăm de bun găsit, eu mă îndrept teleghidată spre bucătărie întotdeauna cu speranţa că mă aşteaptă pe masă o cafea fierbinte. Şi de fiecare dată nemuritoarea speranţă se dovedeşte deşartă, dar nu din pricina lor, ci a…
Read More »Ştiu că majoritatea dintre voi (cititorii mei fideli) sunteţi mai mult sau mai puţin vegetarieni, însă postarea de astăzi celebrează cărniţa de pui, la cererea piticei mele. E prima dată când gătesc astfel ciocănelele de pui, reţeta mi-a împărtăşit-o prietena mea, Anca, şi viza aripioare. Am optat pentru ciocănele pentru că oricât de mult mi-ar plăcea mie să rod oasele…
Read More »Reţeta de mai jos am scris-o în urmă cu ceva ani… O urc din nou pe blog, că e o plăcintă de sezon, simplă şi tare bună. Dacă nu vă interesează reţeta în sine, care e elementară, sau sunteţi bărbaţi, ignoraţi pur şi simplu această postare. 🙂 Plăcintă asta am făcut-o în inerţia preparării bucatelor de Paşte, în Sâmbăta Mare,…
Read More »În zilele alea păcătoase când în mod repetat şi obsesiv deschizi degeaba frigiderul, căutându-l pe dumnezeu într-însul, iar perspectiva cumpărăturilor se amână, se amână şi se amână, o soluţie la îndemâna tuturor însă tragică, ori mai degrabă apocaliptică, o reprezintă tocana de cartofi, în varianta sa minimalistă. În cele ce urmează n-am de gând a vă explic cum se face…
Read More »