208. Tantum Rosa şi caii de pe blocul de alături

Noi, femeile, ştim că Tantum Rosa e un praf pentru irigaţii vaginale. Ceea ce eu nu ştiam până să investighez google-ul e că granulele Tantum Rosa dau efecte halucinogene în combinaţie cu alcool. Ce trăiri oferă praful vaginal ingerat pe cale orală? Aflăm dintr-o ştire veche de 5 ani: “Am luat şi eu aseară cu patru prieteni şi încă am…

Read More »

207. Şoseta originală

Şoseta de Sebeş originală, Chiar Ea. Unde cerceii se asortează cu şosetele, iar decorul asezonat se poate servi chiar şi la birou. Tare asta, cerceii cu şosetele; pentru dunga aia albastră ascunsă în adidas va trebui să mă dotez cu topaze sau safire. Nu e în versuri, cel puţin, altfel aveau preţ de două cifre. Oricum, după lectura etichetei m-am…

Read More »

205. Doctor Google

„Atunci când vreau să mă pedepsesc, caut la întâmplare simptomele unei boli pe Google”. Nu cred că am reprodus cu exactitate afirmaţia, însă ce cred că ştiu e că am citit-o pe wall-ul bravului soldat Julică (Julius Constantinescu). Cred că majoritatea dintre voi aţi avut de-a face, cel puţin o dată, cu Doctor Google. Cel care, plecând de la unul…

Read More »

204

Zilele astea m-a pufnit râsul în cele mai nepotrivite împrejurări, amintindu-mi de comentariul d-şoarei Ella. M-am gândit că v-ar amuza şi pe voi remarca în cauză. Postarea şi comentariile aferente le găsiţi aici.

Read More »

203. Mi-a dat Dumnezeu cărţi

…sau în traducere mioritico-laică, au lăsat ţiganii cărţile-n urma lor, pe câmp, după ce-au încercat să le vândă-n târg, de ziua purtătorului de biruinţă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. La mulţi ani, George, şi bucură-te că nu te-or botezat Gheorghiţă. Cărţile poartă parafe de bibliotecă, semn că asta-i noua şmecherie de anticar amator: împrumuţi cărţile de la stat şi le vinzi…

Read More »

201

Şi dacă mâine nu va mai fi, câtă părere de rău mi-ar înduioşa inexistenţa şi câte clipiri se vor încetini pentru mine a aducere aminte? Dacă mâine ceva groaznic mi se va-ntâmpla câtă rugăciune îmi va uşura durerea? Câţi mă vor fi înţeles aşa cum eu am reuşit să-i înţeleg? Şi câtor le va părea rău că n-au vrut să…

Read More »

Cu dedicaţie pentru unii jurnalişti. “Jurnalism” – ce cuvânt mare!

Tam-tam-ul controalelor fiscului a adus din belşug apă la moara jurnaliştilor români. Mai multe ştiri cu accente dramatice, ale căror subiecte mai că depăşeau în dramatism soarta mamei sărace din „Mizerabilii” de Victor Hugo, nevoită să-şi vândă părul şi dinţii pentru a-şi putea hrăni copilul, i-au pus pe reprezentanţii ANAF în situaţia de a trimite repetate comunicate de presă în…

Read More »

200

Melodia “Hier encore”, interpretată de Charles Aznavour, e parte din coloana sonoră a filmului “The Hundred-Foot Journey“, o comedie romantică cu maeştri bucătari, imigranţi indieni şi orgolii gourmet pe care am urmărit-o cu plăcere aseară. Recent am văzut şi “War Horse“, produs de Steven Spielberg, bine realizat, cu un fir epic foarte bogat şi un armăsar Joey pe care n-ai…

Read More »

199

Spre deosebire de o femeie, un bărbat va aprecia din prima secundă că Interstellar este un film mult mai realist decât Indiana Jones. Femeia are nevoie de câteva secunde în plus să admită, în sinea ei, că bărbatul are dreptate, însă tot îl va contrazice. În cel mai neintuitiv mod, astfel încât în răstimpul judecăţii masculine, ea să-şi revendice victoria…

Read More »

capodopera

Nu cred ca mai e cineva care sa nu fi auzit de Adrian (copilu’) Minune – e celebru. Da’, va intreb acu’, de Adrian Capodopera ati auzit? Eu bine, eu am dat de el pe-aci prin oras:

Read More »

Felicitaro – cărţi poştale trimise de pe telefonul mobil

Genială ideea românilor care au creat această aplicaţie! Maxim un minut îi ia utilizatorului să trimită o felicitare personalizată direct de pe mobil, indiferent unde s-ar afla, cu condiţia să aibă conexiune la internet. Poţi să-ţi faci o poză pe vârful muntelui, să deschizi aplicaţia, să scrii un mesaj destinatarului, să-i tastezi adresa sau să o selectezi din agenda telefonului…

Read More »

198

“În viaţă nu e loc de principii.” Sunt cuvintele unei femei nici prea frumoasă, nici urâtă, nici prea deşteaptă, nici proastă, sociabilă, plăcută la întreţinerea discuţiilor uşoare despre orice şi nimic. O femeie capabilă să fie parte din trei relaţii cu tot atâţia bărbaţi generoşi (habarnişti despre share-ul relaţional din care fac parte): unul de luni până vineri, cât să-i…

Read More »

Scurte însemnări de pe frontul UPU

Tata e suferind cu inima, are valvă mecanică pe aortă, insuficienţă cardiacă şi probleme aferente de coagulare a sângelui. Nu poate lua antibiotice în caz de vreo infecţie respiratorie sau de altă natură, decât pe cale intravenoasă şi sub supraveghere medicală. De când a început şcoala, pitica mea a adus acasă un meniu variat de viruşi, boli pe care abia…

Read More »

197

Am vazut aseara “The Soloist”, cu Jamie Foxx şi Robert Downey Jr., un film cotat pe IMDb cu un rating de 6,7, dar care merita cel puţin 7,5, după părerea mea. Dintre soundtrack-urile filmului, următoarea piesă, Mr. Bojangles, interpretată de Neil Diamond, s-a lipit de urechile mele muzicale. Însă pentru că tot am adus vorba de filme, recent am văzut…

Read More »

Câteva cuvinte despre vaccinare

În urmă cu vreo 10 ani am documentat un articol în Petroşani, judeţul Hunedoara, despre cazul social al unei femei de vreo 30 de ani, paralizată de la brâu în jos din fragedă copilărie, imediat după ce a făcut vaccinul antipoliomielită. Acelaşi vaccin i l-am făcut şi fetei mele în noiembrie, în doar câteva zile experimentând, succint, efectele adverse rare,…

Read More »

196. Pizzeti!

Am dezlegat, într-un sfârşit, misterul care îmi bântuie gândurile de câteva zile încoace. Respectiv am dat de urma Reclamei cu R mare, în legătură cu care m-am umilit până şi pe facebook: “Zilele trecute am vazut pe Discovery o reclama publicitara la ceva uscaturi gen bake rolls, crisps. In reclama aparea un tip care vorbea cu accent italian, gen Robert…

Read More »

195

Pitica: – Când am fost la dansuri, am auzit cu toţii cum a bătut cineva în geam, mami! Eu: – Oau! Să fi fost fantomele? Pitica: – De unde fantome, mami?! Erau spiriduşii lui Moş Crăciun.

Read More »

194

Dragii mei părinţi, comentând doar ei ştiu ce: Mama: – Cică bagă ăştia desene animate pe android. Tata: – … Mama: – Auzi, ce-i ăla un android? Tata, scurt şi la obiect (chiar trebuie să-i cer detalii despre singularitatea gravitaţională):  – Un virus.

Read More »

193

„Să ştii că sunt mulţi în situaţia asta: amputaţi de copilăria lor, împinşi prea devreme în trenul ambiţiei, programaţi încă din faza de ovul, operaţionali chiar din start, profesionişti încă din leagăn, îi vedem în fruntea guvernelor, ale Întreprinderilor Gigantice, ale Laboratoarelor Monumentale, ale Băncilor Mondiale, ale Fondurilor Monetare, Gestionarii Abstracţiunilor, Grangurii care administrează Resursele Umane, „fără scrupule şi stări…

Read More »

Pizza cu legume congelate şi alte chestii de halit în zilele de post

Nu ţin postul mare, însă miercurea şi vinerea gătesc şi mănânc de post (din motive de sănătate, nu religioase), respectiv fără proteine animale. Pentru această zi de post am urmat sfatul prietenei mele Anca, de care am mai pomenit pe blog, ea fiind specimenul acela feminin pe cale de dispariţie, care n-are cont de facebook pentru că nu vagabondează fără…

Read More »

De la capăt

E limpede că nu o să câştigăm Eurovisionul. Tot ce putem spera e o poziţie cât mai bună în clasament. Însă putem face o figură frumoasă participând în concurs cu o melodie „manifest”, reprezentativă nouă. Cântec de-ar fi viaţa noastră, veseli trişti, tot l-am cânta. Nu ar fi frumos să le închidem gura europenilor, preţ de 3 minute şi ceva,…

Read More »

si ce faci cu ea?

Canada. Supermarket. Coada. Imi vine randul, insir pe banda ingredientele pentru ciorba si casiera incepe sa le scaneze cu dexteritate. Bip, bip, bip-bip, bip, bip, pauza. Intorc privirea spre casiera si o vad ca se uita incurcata la telina. “Celery root”, o ajut eu. Scoate din buzunar o hartie, cauta, gaseste codul pentru telina si cititorul de coduri de bare…

Read More »

191

Numa’ ce intră tata ostenit în casă, revărsând un braţ de lemne în lada de lângă sobă, după ce a tăiat cu drujba juma’ de remorcă de lemne şi a crăpat cu toporul un sfert dintr-însele, că mama l-a şi întrebat cumva nerăbdătoare: – Mâine nu mai tai lemne, aşa-i? – Nu, mâine-i pauză. – Atunci poate-mi tai unghiile mâine….

Read More »

Concurs „Movie time!”

După o pauză tomnatică ce ne-a hrănit demonul lenei, revenim cu un nou concurs marca Cudi & Ketherius. Al cincilea din măreţul nostru palmares şi care pune, ca de obicei, un singur premiu la bătaie. Până vom afla condeiul cărui blogger merită cei 100 de dolari pe care îi oferim de această dată premiu, să recapitulăm victoriile de până acum:…

Read More »

concurs “movie time!”

După o pauză tomnatică ce ne-a hrănit demonul lenei, revenim cu un nou concurs marca Cudi & Ketherius. Al cincilea din măreţul nostru palmares şi care pune, ca de obicei, un singur premiu la bătaie. Până vom afla condeiul cărui blogger merită cei 100 de dolari pe care îi oferim de această dată premiu, să recapitulăm victoriile de până acum:

Read More »

187 – Despre FB, iară

Aleatorie şi incompletă, aceasta este lista de chestii scârboase cu care feedul de facebook mă seacă: Reclamele aparent neintenţionate strecurate în statusuri cu caracter personal. Gen: oare ce ne pregăteşte de Black Friday magazinul X? Reclama pentru businessul personal. Zic de ăia care-şi tratează prietenii de fb ca pe nişte potenţiali clienţi sau au reprezentanţi ai firmelor lăudate în listă…

Read More »

Elvis Romano, astăzi pe site-ul BBC

În timp ce sursele mass-media autohtone menţin crescut apetitul electoratului pentru votul de duminică, BBC News Magazine a publicat astăzi un material cu maramureşeanul Elvis Romano, o prezenţă pestriţ colorată pe scena muzicală, actoricească şi profesorală autohtonă. “A fost greu să traduc Blue Suede Shoes, pentru că noi suntem desculţi, majoritatea. Şi-am zis “nu mă călca pe picior!”, scurt, în…

Read More »

186

 Astăzi am fost erou. Mergeam pe stradă şi din direcţia opusă venea un câine lup. Am simţit că e cineva în spatele meu, care merge în acelaşi sens cu mine, dar cu pas ceva mai grăbit. Mi-am spus că fiind doi, câinele nu avea cum să mă sfâşie bucată cu bucată în mijlocul drumului, nehotărât fiind pe care dintre cei…

Read More »

184 (unu şi cu unu fac doi)

Poate şi prin anturajul vostru se numără persoane tipicare, din a căror tipologie cel mai savuros segment e cel 50+. Care, atunci când vor să demonstreze o teorie proprie sau, mai probabil, să-şi impună o părere ca indiscutabil de veridică şi ca un fel de ultim cuvânt pe un anume subiect, şi-o introduc cu „unu şi cu unu fac doi”…

Read More »