Toatã lumea vorbeşte despre politicã. A vorbit despre politicã şi o va mai face şi de aici înainte, fiindcã e an apocaliptic şi electoral. Octavian Paler avea o vorbã: ¥Politica nu are principii. Are numai interese.µ Iar când vine vorba de interese, Cudi lasã garda jos. Sunt o pârlitã şi voi muri ca atare. Nu-mi place politica, nu simpatizez circul…

Îi privesc, îi ascult şi nu mã satur. Pavarotti, priviţi-l cum cântã, cum simte. Uitaţi-vã la faţa lui. O interpretare care te face sã trãieşti deopotrivã durerea şi-mplinirea. Şi care-adunã gândurile, le cerne şi le inspirã pe-acelea care-şi meritã rostul. “Te voglio bene assaie ma tanto bene sai, É una catena ormai che scioglie il sangue dint’e vene sai”… Atât…

Rãmâi sã mai ciocnim o cupã La hanul vechi de pe coclauri, Cãci pentr-un vin şi pentru tine Mai am în sân trei pungi cu aur – Rãmâi sã ne-alungãm tristeţea Şi setea fãrã de-alinare Cu vinul negru de la hanul Din valea umbrelor fugare. Ştii tu, frumoaso, cã ulciorul Din care bei înfriguratã E fãurit din taina sfântã, Din…

Aveţi mai jos lista completã cu ofertele din catalogul lunii mai oferit prin intermediul RAO direct. Acestea sunt preţurile promoţionale de vânzare, însã eu, în calitate de reprezentant, mi le pot comanda la jumãtate din preţul afişat mai jos. Aşadar, spre exemplu prima carte din listã, v-o pot oferi nu la 18 lei, ci la 9 lei. Primul venit, primul…

Salut, prieteni! Pe scurt: astãzi m-am înscris ca reprezentant RAO direct, mai precis, ca vânzãtor de carte. Cu toate cã prin acest canal de vânzare, RAO vizeazã contactul direct dintre client şi reprezentant, eu m-am înscris din douã motive — pentru a-mi procura cãrţile dorite la un preţ mic, dar şi pentru a le comercializa prin intermediul blogului, cu toate…

1. Te consideri un om superstiţios? Prin superstiţios nu se înţelege doar a crede în 13, marţi etc., ci a crede în general în noroc şi ghinion. Nu, nu sunt superstiţioasã. 2. În care “ghinioaneµ crezi? Nici în prostii gen zbatere de ochi, nici în horoscopul Uraniei. Dar ãsta oricum nu intrã la categoria superstiţii. Cu toate cã poartã ghinion….

Hai sã vã povestesc o chestie amuzantã ce mi s-a întâmplat astãzi. Aşteptam autobuzul în staţia Opera din Deva, dupã-amiaza. Cãldurã mare, mon cher. Prea mare. Şi aici fac o parantezã – cred, sincer, cã mã descurc mai bine cu frigul şi mã-ngrozeşte perspectiva gradelor prea numeroase din urmãtoarele luni. Dar asta-i altã poveste. Sã revenim. Dupã ce câteva luni…

Un lung tren ne pare viaþa, ne trezim în el mergând, Fãrã sã ne dãm noi seama unde ne-am suit ºi când. Fericirile sunt halte, unde stãm câte-un minut; Pânã când sã ne dãm seama, sunã, pleacã, a trecut… Iar durerile sunt staþii lungi, de nu se mai sfârºesc, ºi în ciuda noastrã parcã tot mai multe se ivesc. Arzãtori…

Nu este o femeie frumoasã. Are o grãmadã de defecte fizice şi… psihice (permiteţi-mi sã surâd), însã mi-e dragã fata asta. Şi nu mã refer nici la nasul cârn, nici la dinţii de iepuraş, la tenul mãsliniu, la şoldurile mamut ori bizara structurã osoasã. Mici detalii ce o fac mai… specialã (ãsta nu mai e surâs, e hohot amplu şi…

“Omul este mãsura tuturor lucrurilor: a celor ce sunt cã sunt, a celor ce nu sunt, cã nu sunt.” Protagoras Timpul. Unii îl numesc duşman. Timpul care implicã termene, obligaţii, necesitãţi, urgenţe. Dacã n-ar fi timpul, noi cum am fi? Sau am mai fi, cãci din timp suntem clãdiţi; ne naştem la timp, creştem în timp şi murim dupã un…

Iarãşi îmi pun întrebãri imposibile. Respectiv, cu ce este mai dãunãtor OTV-ul decât scârboşenia asta de reclamã difuzatã pe un post de desene animate, sau poate, pe mai multe, şi care promoveazã nişte aşa zise jucãrii adresate copiilor mai mari de 5 ani?! Sub ce pretext CNA-ul considerã cã Dan Diaconescu este mai nociv decât clipul ãsta publicitar? Pe de…

M-a obsedat întreaga zi. Sper sã vã molipsiţi.

Am crescut cu ele. Le-am auzit de atâtea ori încât s-au înrãdãcinat în noi, fiind porţi spre alte timpuri, trãite parcã într-un vis.

“În bisericã, pe stradã sau în mijloacele de transport în comun vedem mereu oameni care se închinã. Fie cã sunt ortodoxi sau catolici, credincioşii îşi fac semnul crucii! Dar, oare, se închinã corect?µ Continuarea aici. Iniţial am zis sã tac. Dar nu mã pot abţine. Nu în faţa unei lecţii capitale de credinţã şi în numele a tot ce se…

De ce nu? Dacã tot o ducem prost, dacã nu ne plac liderii politici şi suntem perpetuum nemulţumiţi, ar fi o idee deloc neglijabilã. Sã urmãm schema lui Karl Schwarzler, care în urmã cu aproape un deceniu a demonstrat cã Liechtensteinul ar putea fi închiriat în întregime. Anul trecut, pe vremea asta, una bucatã stat de 160 km pãtraţi costa,…

Un om fascinant, o viaţã frumoasã. O poveste veche, dragã mie, aflatã în urmã cu 7 ani. Şi nu în ultimul rând, o fotografie fãcutã de mine :). Mulţumesc, Romeo!

Pentru cã Paştele îşi meritã cu prisosinţã colindul. Ce bine mi-e a-ţi recunoaşte Ştergarul alb de in la porţi, Te-ai pregãtit şi tu de Paşte, Hristos a înviat din morţi. Pe mal de rîu mai cîntã broaşte Şi rîul cîntã-n contraforţi, Reînviem şi noi de Paşte, Hristos a înviat din morţi.

Cum am mai spus, nu agreez postãrile sheruite într-o veselie pe feisbuc cu adopţii de animale şi alte asemenea. Dar astãzi am întâlnit un altfel de anunţ umanitar, referitor la un cãţel gãsit în stare de şoc (din care, înţeleg, nu a ieşit), care nu bea decât apã şi-şi face nevoile pe el, dupã ce a fost abuzat sexual. Şi…

Se ia o zi nasoalã de tot şi se transformã în muzã. Se ascultã muzicã tristã, se bea un pahar de vin. Se stã leşinat în scaun, cu ochii beliţi în neant, într-un punct fix, inexistent. Câteva minute. Apoi se aprinde o ţigarã, se fumeazã lent, oarecum în silã, se stinge cu-n gest forţat, apãsat. Apoi se revine la poziţia…

De ce Leonid Afremov? Într-un mod cât se poate de straniu dar natural, asociez orice lucru, fiinţã cu unitatea, cu unul, cu un specific mod de a fi. Respectiv cu o anume culoare. Spre exemplu, eu sunt maro. Adesea. Alteori sunt verde, albã, roşie, albastrã sau violet. Dar într-o strãfulgerare a existenţei radiez o singurã culoare. Şi fiecare lucru, fiecare…

Sunt genul ãla de om care mai citeşte din când în când. Ok, recunosc, insuficient. Rectific. Cu ¥Iµ mare. Însã atunci când îmi dedic timpul lecturii, pretind calitate, pricepere, informaţie, alteori emoţie şi întotdeauna, dar întotdeauna, cu menţiunea cã faptul în sine n-ar trebui amintit, ci subînţeles — corectitudine gramaticalã. Aşadar, uneori citesc, alteori ascult şi privesc, în acelaşi scop…

A trebuit sã trec de 30 de ani ca sã-mi dau seama cã locul meu este la casã, la ţarã. A trebuit sã repet de zeci de ori “ce bine ar fi fost sã stau la bloc!” ca sã-mi înţeleg, acum, greşeala. De atâtea ori am urât munca pãmântului, de atâtea ori mi-am blestemat soarta în timp ce sãpam cu…

Pentru cã astãzi am avut cuvântul în gând, pentru cã mâine-i praznicul poeziei, pentru cã mã fascineazã liricul, pentru cã mai ştiu sã simt în rime, închin în cinstea stihurilor o cupã de etern desfãţ autohton: Pãunescu. Am sã fug cu tine-n munte sã uitãm cuvîntul ¥dacãµ Am sã fug cu tine-n munte sã uitãm cuvîntul ¥nuµ Hai sã conjugãm…

Sunã telefonul, fixul. Fumez. O voce masculinã, protocolarã, mã anunţã cã titularul abonamentului a câştigat, în urma unei tombole organizatã de Radio Zu şi sponsorizatã de Gigi Becali, o sumã de bani — fix 6000 de euro. Premiile acordate variazã între 1000 şi 10000 de euro, în funcţie de vechimea abonamentului, ca sã ne-nţelegem. Mai trag un fum. Simulez o…

Am un talent îngrozitor de a categorisi oamenii. Dintotdeauna am fost predispusã la exigenţã în ceea ce-i priveşte pe cei care se cred buni şi am fost tolerantã cu cei care se percep slabi. Celor din prima categorie le intuiesc (uneori eronat) defectele, celorlalţi calitãţile. Condamn obsesiv imperfecţiunile celor ¥deştepţiµ, privesc cu maximã admiraţie exerciţiile de minim progres ale celor…