Author: Cudi

Stresul lui Ketherius.
Stresul lui Ketherius.

Pana si lectia de gramatica a fost un plagiat…

O ştiţi pe profa de română ce a „predat” celebra lecţie de gramatică pe facebook, mesaj devenit viral şi însumând peste 2500 de likeuri? Chifan Ramona Elena. Remarcată peste noapte pentru iniţiativa lăudabilă, atitudine şi fler didactic. Poate aţi aflat, nu ştiu cum să vă zic, parcă îmi vine a plânge cu un ochi şi a râde cu altul, chestia…

Read More »

Romgleza cea de toate zilele

Mai ţineţi minte franţuzismele deformate ale lui Caragiale? Sau de resuscitarea bouchon la bouchon aplicată de Amza Pelea leşinatei Stela Popescu în „Nea Mărin miliardar”? Chestii care ne-au adus zâmbetul pe buze, lexicul tres chic având subtrat ironic, hilar, sugerând ridicolul situaţiei. Acum un secol aveam fumuri în cap cu franceza, în prezent ne bântuie engleza. Despre ornamentele lingvistice actuale…

Read More »

“Opere” din puscarie

Citeam ieri într-un articol despre „operele” ştiinţifice scrise în spatele gratiilor, respectiv despre numărul celor care şi-au scurtat drumul spre libertate prin nobila ocupaţie a scriiturii. Ce m-a uimit este că potrivit statisticilor oferite presei, majoritatea scriu lucrări ştiinţifice. Şi din exemplele date, mulţi, urmând exemplul lui Don Corleone aka Adrian Năstase, se axează pe politologie. De unde deducem evidenţa…

Read More »

Jurnalism fara frontiere

Am ajuns la concluzia că nu orice poate scrie ştiri mondene, de tabloid. Cred că ziariştii de cancan şi alte de-astea bifează laolaltă un anume profil uman care nu-i tocmai ok. „Imaginile cu Anda Adam care te vor face sa fierbi. Ce i s-a vazut la concertul lui Akon”, postează ziarul D(e)C(e) News. “Anda Adam cu sfârcurile la vedere la…

Read More »

Din tolba irepetabilului Mazare

Din categoria “hai, c-am trăit s-o văd şi pe asta”, să dăm glas unei recente ştiri:  „Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a anunţat, luni, că în primul weekend din luna iulie vor începe paradele cu care alegorice în staţiunea Mamaia, susţinând că el va avea doar trei apariţii şi va fi costumat în Regele Henric al VIII-lea, în Winnetou şi în…

Read More »

Curiozitate

În poza de mai jos se văd baza unui perete cu stropituri de maltăr şi o treaptă din ciment. Se mai văd o fisură şi nişte pete albicioase. Ei bine, cu 15 minute înainte de a face poza nu existau nici fisura şi nici urmele alea albe. Ce am făcut? Am turnat 100 ml de oţet în zona aceea a…

Read More »

Cui nu-i place pateul?

Habar n-am, însă unor alisteri le place mult de tot! E in desfăşurare o campanie online de-a unui producător de-al nostru de pate. Am aflat de ea după ce prin mai multe locuri am citit câte o chestie ce asocia consumul acelei mărci de pate cu bunul simţ. Dincolo de dilemele conţinutului, să începem prin a aprecia bunul simţ al…

Read More »

Despre cartile vorbite

O nouă modă contemporană este cea de a asculta cărţi audio. Cum mintea mea nu ţine pasul cu modernitatea, din varii motive insist să asociez cărţile audio cu persoanele bolnave, cu ipostaza unui pacient din spital într-atât de slăbit încât efectiv nu poate ţine cartea în mână şi citi, motiv pentru care ascultă. Evident, asociez cărţile audio cu nevăzătorii, cu…

Read More »

Happy face

Zâmbilici este considerat simbol al culturii internetului, îi spunem „emoticon” (emoţie + icoană), mai puţini îi spun „glifă” (de la hieroglifă, care „hiero” se traduce din greceşte „sacru”, „sfânt”, deci, da, glifă şi atât). Eu urăsc clasicul smiley face. 🙂 Ăsta. Zâmbilici, spre deosebire de celelalte glife ASCII sau emoticoane, nu face clar diferenţa dintre o atitudine prietenoasă şi o…

Read More »

78

Am vazut-o prima dată în urmă cu câteva luni, aşteptam cu pitica verdele la semafor şi nici n-am pus bine piciorul pe trecerea de pietoni că a trecut ca din puşcă pe lângă noi. Pe la jumătatea intersecţiei am rămas amândouă blocate, mute de admiraţie, urmărind cu privirea ciudăţenia. Era o băbuţă călare pe un fotoliu cu roţi, gonind cu…

Read More »

Je te jure!

“Comisia pentru revizuirea Constitutiei a votat pentru a interzice unei persoane fără religie să poată fi preşedinte, prim ministru, ministru sau secretar de stat în România”, scrie deputatul Remus Cernea pe contul său de Facebook, citat de Realitatea.net. Numai o persoană religioasă care are o credinţă monoteistă poate deveni secretar de stat, ministru, premier sau preşedinte în statul român, conform…

Read More »

77

Văzut-am ieri, azi, cândva o fotografie pe net în care protagoniştii erau doi cunoscuţi ai blogosferei şi un altul al tuturora, respectiv un scaun. M-am uitat lung la ea, am înţeles cum că-i ideea să râd dar n-am reuşit să schiţez nici măcar un zâmbet şi-am luat-o la goană cu scroll-ul. Pentru că îmi mirosea a publicitate mirositoare, a haz…

Read More »

Cum scapi de şobolanu’ din baie

Well, când viaţa unei femei  singure are glume proaste în program îi dărâmă pur şi simplu masca de sub cadă. E, cu desăvârşire, suficient. Dacă mai încadrezi acţiunea şi după miezul nopţii, ai tacâmul complet pentru un thriller la cote maxime. Deci, eşti femeie, nici un homo erectus în casă, copilu’ doarme, îţi vine să mergi la baie. Uşa e…

Read More »

Despre cea mai vizionată reclamă din toate timpurile

Vreau să vorbim astăzi puţin de reclama Dove Real Beauty Sketches, care, citeam de curând în presa online,  a ajuns cel mai vizionat clip publicitar din toate timpurile, cu peste 114 milioane de vizionări (25 de versiuni în diferite limbi). Ideea de la care porneşte această reclamă e că femeile îşi judecă aspru propriul aspect fizic; artistul Gil Zamora, specialist…

Read More »

Fiţi treji, şi vegheaţi!

„Dacă e conjuncţie adversativă, virgula aia e la locul ei”, bombăneam eu în timp ce studiam fiţuica lăsată-n uşă. M-am uitat şi la uşile celorlalte apartamente de pe palier, toate aveau strecurate pe lângă toc câte un pliant, însă altele două zăceau pe jos, purtând amprenta murdară a tălpii de bocanc. Sau pantof masculin cu striaţii antiderapante. Să revenim. „Acest…

Read More »

72

Trei situaţii penibile (nu e cuvântul potrivit, dar rămâne-va ăsta). Mă aflam în staţie, aşteptând microbuzul de ora 12 fix, care a venit la 13 fix.  Mulţi oameni, eu sprijinită de un castan în margine de trotuar, ignoring them. Opreşte un autoturism, şoferul îmi face semn cu mâna să mă urc, văd că aşteaptă, mă aplec să-i comunic un „nu,…

Read More »

Despre inutilitatea ajutorului afişat

“Egoismul ca exemplu. “Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Ciudat: în această poruncă a moralei altruiste, egoismul este propus ca exemplu de urmat, ca model, ca măsură.” Lucian Blaga Există o prăpastie nu tocmai de sărit între ajutorul expus retoric şi cel efectiv. Evident, până şi cel trâmbiţat se poate concretiza, însă vreau să nuanţăm puţin cât de…

Read More »

70

Sărind peste faptul că legile după care mi se întâmplă viaţa par a fi ticluite de însuşi marele Murphy, printre chestiile naşpa de care mă mai izbesc când şi când se numără şi cel de a mă trezi în posesia de bancnote rupte, deteriorate; se-nţelege: dintr-acelea pe care ulterior nu le mai pot folosi. Odată ce intră în portofelul meu,…

Read More »

Când intelectualii dezamăgesc

“Un intelectual este cineva al cărui spirit se autocontemplă.” Albert Camus Cred că ştiţi povestea cu autodenunţul public  adresat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), menit să-l susţină pe artistul Sorin Dumitrescu, acuzat pentru  gândurile exprimate în articolul “Cine ne vrea etrusci”, publicat în Jurnalul Naţional.  Pe scurt, pe la sfârşitul lui februarie, în incinta Muzeului  Ţăranului Român a fost…

Read More »

Lecţia unui profesor mai puţin ipocrit

Într-o societate în „care pe care” explică înaintarea prin datul de coate spre succes, înrăirea indivizilor e o consecinţă normală, marea parte a lumii fiind, precum în politică, mereu în opoziţie. În completarea acestei fraze cu iz general şi demagogic, vin cu un exemplu auzit, real, referitor la un profesor universitar care le-a mărturisit cu francheţe studenţilor săi cum că…

Read More »

Criza valorilor

Text scris în urmă cu câţiva ani, însă pe ici pe colo, de actualitate. Nu c-ar fi ceva interesant de capul lui, deja am o amică în minte ce-l va categorisi drept o lungă labă tristă, îl adaug la grămadă fără a corecta  şi potrivi de-aiurea virgulele (oricum nu le nimeresc), mulţumesc. De ani de zile suntem bombardaţi de media…

Read More »

Nu, d-le, nu!

Nu ştiu, ajungi într-un moment în care comunicarea alambicată devine o corvoadă. Când lucrurile pe care le faci le vrei simplificate, eliberate de îngăduinţe, fără cedări de ambele baricade, fără compromisuri, cu riscul de a putea fi acuzat de mitocănie. Iar cei care nu se vor îndepărta de tine din pricina lipsei de delicateţe în dialog, cei care nu te…

Read More »

Chiar şi florile părintelui Arsenie ofilesc

Luni am fost cu ai mei la Mănăstirea Prislop. A fost frumos, mult verde, privelişti superbe, rustice, vreme bună. Partea nasoală a constat în puhoiul de oameni prezenţi acolo… sute de maşini, mii de persoane, un flux continuu pe două sensuri, până la grota Sfântului Ioan. Nu ştiu ce momente de reculegere şi meditaţie au bifat cei prezenţi, însă cum…

Read More »

Plăcintă cu urdă

Reţeta de mai jos am scris-o în urmă cu ceva ani… O urc din nou pe blog, că e o plăcintă de sezon, simplă şi tare bună. Dacă nu vă interesează reţeta în sine, care e elementară, sau sunteţi bărbaţi, ignoraţi pur şi simplu această postare. 🙂 Plăcintă asta am făcut-o în inerţia preparării bucatelor de Paşte, în Sâmbăta Mare,…

Read More »

66

Subiecţi: una bucată cumnat la bustul gol, călare pe o pereche de pantofi cu spatele călcat (Leonidas spartanul), una bucată soră în stare să treacă şi prin zid (Superwoman), un tată fericit că i-a fost apreciată ţuica iar prin grădină-i mişună intelectuali (Moromete), o mamă roşie ca focul de la munca pământului sub soarele încins şi uşor isterică (Agripina), o…

Read More »

Cum să ratezi o tocană de cartofi

În zilele alea păcătoase când în mod repetat şi obsesiv deschizi degeaba frigiderul, căutându-l pe dumnezeu într-însul, iar perspectiva cumpărăturilor se amână, se amână şi se amână, o soluţie la îndemâna tuturor însă tragică, ori mai degrabă apocaliptică, o reprezintă tocana de cartofi, în varianta sa minimalistă. În cele ce urmează n-am de gând a vă explic cum se face…

Read More »

Poveste

Se povesteşte că demult, tare de demult, fiecare om a primit în dar de la Dumnezeu visul, sub înfăţişarea unui peşte înaripat, ce-şi purta zborul de jur împrejurul stăpânului său. În acele vremuri Pământul era paradis, oamenii îşi purtau visele aproape de nori, în zborul peştilor ce înotau în linişte şi pace pe cerul acelei lumi. Cu timpul, însă, unii…

Read More »

Omoară baba şi ia-i averea, morala din Soacra cu trei nurori

„Se lehămetiseră până și cele două de gura cea rea a babei; și cea mai tânără găsi acum prilej să-i facă pe obraz și să orânduiască totodată și moștenirea babei prin o diată nemaipomenită până atunci, și iată cum: — Cumnatelor, zise ea într-o zi, când se aflau singure în vie. Nu putem trăi în casa aceasta de n-om face…

Read More »

62

Am repetat în mai multe rânduri că eu nu sunt blogger, că ăsta nu e blog, că suma articolelor mele alcătuiesc o struţocămilă infimă din perimetrul online. Vizitez cu interes însă adevăraţii bloggeri, pe mai marii şi fruntaşii blogosferei, căutând la aceştia condeiul ce mie nu mi-a fost hărăzit să-l dezvolt, ideea, omul de dincolo de cuvinte, cu ale sale…

Read More »

61

Ştiţi avântul ala de orăşean când aflat într-o grădină de la ţară ţi-e drag să lucrezi pământul, să plantezi chestii, să te bucuri de aer curat şi soare, de ciripiturile păsărelelor şi de verde, de pomi înfloriţi, din astea? No, momentul ăla, zic, când ţi se pune în braţe un văling cu arpagic şi ţi se-ntinde înaintea ochilor un strat…

Read More »

60

Adânc s-au mai înfipt în subconştientul nostru unele cântece de-ale copilăriei, şi nu numai. Cred că vi s-a întâmplat să vă pomeniţi aşa, tam-nesam, vociferând artistic sau măcar îngânând refrenurile alea de demult, gen Melc, melc, codobelc, Un elefant, se legăna…, În pădurea cu alune, sau la un nivel mai elevat, refrenuri stil Frunza mea albastră, lui Mirabela Dauer &…

Read More »

Flower power

Ştirea care m-a amuzat zilele acestea a fost cea cu protestul şoferilor care au plantat panseluţe în gropile de pe drumul ce leagă Deva de Oradea, în zona Beiuş. Curiozitatea mea, după ce am râs cu un ochi şi plâns cu altul văzând aceasta, a fost: de ce panseluţe?! Ulterior am înţeles, panseluţele sunt mai vremelnice decât alte culturi, iar…

Read More »

Bani pentru cele sfinte

În ultimele zile, Remus Cernea, parlamentar din partea Partidului Verde şi hunedorean de-al meu, a reintrat în atenţia opiniei publice graţie propunerii sale ce vizează ca Biserica, cultele religioase să nu mai fie finanţate de către stat şi să fie întreţinute financiar direct de către credincioşi prin virarea celor 2% din impozitul pe venit, precum în cazul ONG-urilor, ori prin…

Read More »

57

Când eram adolescentă, tata îmi repeta o vorbă: „Cât eşti pe banii mei, faci ce zic eu.” Devreme, în anii studenţiei, respectiv când am făcut alceva decât mi-a spus el şi mi-am luat coleg de cameră iubitul, mi-am căutat şi găsit job. Într-un târziu au aflat şi ai mei unde şi cu cine stau, iar când mă întrebau de bani,…

Read More »